Discuțiile privind prelungirea plafonării adaosurilor comerciale au generat noi tensiuni între PSD și PNL, în timp ce datele INS arată că unele alimente de bază s-au scumpit chiar și cu această măsură în vigoare.
Ce arată datele despre evoluția prețurilor
Plafonarea adaosurilor comerciale, introdusă acum doi ani, a limitat profitul magazinelor și al intermediarilor, însă costurile de producție au continuat să influențeze prețurile finale. Astfel, efectele au fost diferite în funcție de produs.
Potrivit INS, dintre cele 28 de produse analizate, merele au înregistrat cea mai mare creștere de preț, de 84% în ultimii doi ani. Roșiile s-au scumpit cu 60% la poarta fermei, iar prunele, castraveții și strugurii au avut creșteri între 20% și 40%.
Creșteri moderate, de aproximativ 10%, s-au înregistrat la pâinea albă, lapte, brânză de vacă și carne de pui. Au existat și scăderi de preț: ceapa uscată s-a ieftinit cu 22%, iar făina cu 20%. Reduceri s-au observat și la mălai, zahăr, ulei de floarea-soarelui și cartofi.
Creșterea prețurilor, în ciuda plafonării, este explicată de specialiști prin faptul că măsura nu a vizat și costurile de producție sau efectele inflației.
Disensiuni politice privind plafonarea
Guvernul are în vedere să renunțe la plafonare de la 1 octombrie, iar PSD a anunțat că va propune prelungirea acesteia prin amendamente în Parlament, dacă nu se ajunge la un acord în coaliție. PNL a criticat această poziționare.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii (PSD): „Dacă nu se aprobă prelungirea, senatorii PSD vor depune amendamentul și îl vor duce în Parlament.”
Adrian Cozma, deputat PNL: „Poziționarea PSD este pentru congresul lor. Nu poți să fii de acord în Guvern, apoi să te contrazici.”
Miercuri, liderii coaliției urmează să decidă dacă plafonarea va fi menținută după 1 octombrie. Pentru consumatori, această decizie poate avea efecte directe asupra prețurilor la raft.
Cum influențează plafonarea piața alimentară
Legea actuală impune comercianților un adaos maxim de 20% la anumite produse alimentare. În practică, unii producători au crescut prețurile de la sursă pentru a compensa limitarea adaosului la vânzare. Magazinele mici susțin că nu pot concura cu marile lanțuri, care pot absorbi mai ușor costurile suplimentare.
Impactul asupra producătorilor
Agricultorii spun că prețurile la poarta fermei reflectă costurile tot mai mari cu energia și îngrășămintele. Unii afirmă că, dacă plafonarea va fi eliminată, ar putea reduce prețurile, însă totul depinde de evoluția cheltuielilor de producție.
Pe de altă parte, scăderea prețurilor la ceapă sau făină arată că anumite produse au beneficiat de o concurență mai mare pe piață, ceea ce a dus la ieftiniri.
Ce se poate întâmpla în perioada următoare
În cazul în care plafonarea va fi eliminată, unele produse ar putea deveni mai ieftine, în special acolo unde adaosurile comerciale au fost mai mari decât media pieței. Totuși, există riscul ca prețurile să crească unde producătorii nu pot absorbi costurile suplimentare.
Prețurile la unele produse ar putea scădea dacă adaosurile comerciale au fost prea mari. Există riscul unor creșteri de preț la produsele unde costurile de producție sunt ridicate.
Decizia care va fi luată de liderii coaliției va arăta dacă se poate găsi un echilibru între nevoile economice și cele politice. Pentru consumatori, rezultatul va fi vizibil la raft, iar evoluția prețurilor va depinde de modul în care va fi aplicată măsura în continuare.
Rămâne de văzut dacă partidele vor ajunge la un compromis sau dacă diferențele dintre ele vor duce la noi dispute politice. Oricare va fi decizia, aceasta va avea un impact direct asupra bugetului familiilor din România, iar discuțiile din coaliție vor continua să fie urmărite cu atenție de toți cei interesați de prețurile alimentelor.
Sursa: financiarul.ro
