Încrederea europenilor într-o „garanție de securitate” din partea Statelor Unite a ajuns la un minim istoric. În medie, doar 11% dintre respondenți mai consideră SUA un aliat, în scădere clară de la 16% în urmă cu șase luni și 22% în noiembrie 2024.
Scădere abruptă a încrederii în partenerul american
Cifrele vorbesc de la sine.
Până la urmă, majoritatea cetățenilor din toate țările analizate nu mai cred că SUA ar interveni în ajutorul lor în cazul unui atac. Percepția dominantă este că America a devenit mai degrabă un „partener necesar” decât un aliat de încredere. Iar lucrurile devin și mai dure la extreme. 13% dintre respondenți consideră Statele Unite un rival, iar 12% o consideră chiar adversar direct.
Un raport detaliat publicat recent de Adevarul arată că studiul, realizat de think tank-ul European Council on Foreign Relations, indică „o neîncredere profundă a europenilor față de SUA”. Cercetarea (publicată miercuri înaintea summitului G7 și a întâlnirilor NATO) a fost efectuată în 15 țări: Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.
Dezbateri despre banii pentru armată și viitorul NATO
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Tot mai mulți europeni susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare și reducerea dependenței de echipamente militare americane, decizii care pun presiune pe bugetele naționale. Sprijinul pentru ideea de a „cumpăra european” este majoritar în mai multe state, inclusiv Danemarca, Olanda, Suedia și Portugalia. Aproape jumătate dintre respondenți susțin împrumuturi comune la nivelul Uniunii Europene pentru finanțarea apărării, deși există diferențe semnificative între state.
Dar nu toate țările sunt dispuse să taie din alte părți. Există opoziție în mai multe state față de reducerea altor cheltuieli publice pentru finanțarea militară, în special în Italia, Austria și Germania.
Și totuși, europenii nu vor să renunțe la vechile alianțe. Doar 29% dintre ei susțin înlocuirea NATO cu o structură exclusiv europeană de apărare.
Efectul Trump și problema energiei rusești
În majoritatea țărilor, opinia dominantă este că relațiile transatlantice se vor îmbunătăți după plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă.
Numai că anumite decizii economice rămân ferme. Chiar și în acest context, sprijinul pentru reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia rămâne scăzut, în ciuda presiunilor economice legate de prețurile energiei. O situație care afectează direct și România, unde prețurile la pompă și facturile la utilități rămân extrem de sensibile la orice fluctuație de pe piața energetică europeană, forțând românii să scoată mai mulți bani din buzunar.
Să fim serioși, diviziunile pe continent rămân adânci când vine vorba de vecinii noștri. În privința Ucrainei, opiniile europenilor rămân împărțite.
În mai multe state, inclusiv Ungaria, Bulgaria, Austria și Germania, opoziția față de aderarea la Uniunea Europeană este mai puternică decât susținerea, chiar și al războiului.
