Peste jumatate dintre romani isi petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stand pe scaun. Mai exact, 56% dintre respondentii unui studiu recent recunosc acest nivel ridicat de sedentarism, in timp ce doar 26% aleg sa mearga frecvent pe distante mai lungi.
Romanii asociaza mersul pe jos doar cu slabitul
activitate fizica, majoritatea se gandeste direct la kilogramele in minus, imunitate sau rezistenta fizica. Foarte putini leaga o simpla plimbare de reducerea stresului, claritatea mentala sau echilibrul emotional.
Cifrele vorbesc de la sine.
Doar 12% spun ca obisnuiesc sa faca drumetii sau sa parcurga trasee in natura. Asa cum semnaleaza Adevarul intr-o analiza publicata recent, mersul pe jos a devenit o prezenta tot mai rara in viata noastra de zi cu zi.
Refugiul in ecrane si comportamente adictive
Dar de ce fugim de miscare? O societate obosita cauta recompense rapide. Cercetarea arata o tendinta clara: 84% dintre respondenti admit ca au cel putin un comportament cu risc adictiv, cum ar fi utilizarea excesiva a retelelor sociale.
V-ati gandit vreodata de cate ori deschideti telefonul doar din plictiseala?
Pana la urma, e calea cea mai usoara de a uita de oboseala de la birou. Mai bine de jumatate dintre romani folosesc frecvent social media, iar procentul urca la 62% in randul celor care nu merg aproape niciodata in drumetii. Persoanele care ies in natura declara, in schimb, ca au mai multa energie si se relaxeaza mai usor dupa perioadele solicitante.
„Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea”, a declarat Nicolae Marcu, Director Operatiuni Medicale in cadrul MedLife Group.
Ce urmeaza pe Via Transilvanica
Si lucrurile nu se opresc la simple constatari statistice.
„Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înțelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenție de prevenție cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât și pentru sănătatea emoțională”, a adaugat Nicolae Marcu.
Dincolo de cifre, specialistii propun si solutii practice (cercetarea respectiva fiind realizata de compania Unlock pe un esantion de 800 de persoane din mediul urban).
„Ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica, ne-am dorit să înțelegem mai bine legătura dintre un obicei aparent simplu, mersul de jos pe distanțe lungi, și sănătatea românilor. Iar rezultatele acestui studiu ne demonstrează că beneficiile acestei activități depășesc sfera sănătății fizice, având un rol important în autoreglarea emoțională și dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase. Într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, în care tot mai mulți oameni caută soluții accesibile de a gestiona stresul și provocările vieții de zi cu zi, e important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru suținerea stării de bine”, a transmis Ina Ilie, Director de Comunicare la MedLife Group.
Numai ca teoria trebuie testata si pe teren. In perioada urmatoare, MedLife lanseaza un proiect observational direct pe traseul Via Transilvanica, organizat in colaborare cu Asociatia Tasuleasa Social, pentru a evalua impactul real al mersului pe distante lungi in conditii reale de parcurs.
