Prezentată inițial de Kremlin drept o armă capabilă să schimbe definitiv balanța războiului din Ucraina, racheta balistică Oreshnik își pierde rapid aura de invincibilitate. Experții militari constată că sistemul este mult prea costisitor și insuficient de precis pentru a produce un impact decisiv pe front atunci când este utilizat cu încărcături convenționale.
De la efecte nucleare la lovirea unei anexe gospodaresti
Un moment revelator care a atras atenția analiștilor a avut loc chiar la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Acolo, Vladimir Putin a susținut public că unul dintre cele mai recente atacuri cu racheta Oreshnik a avut un caracter de test. Mai mult, liderul rus a recunoscut în fața audienței că proiectilul a lovit ceea ce a descris drept un simplu „șopron”.
Această afirmație contrastează uriaș cu retorica anterioară a Moscovei.
Până nu demult, oficialii ruși descriau Oreshnik ca pe o armă supremă. Propagandiștii susțineau la unison că efectele distructive ale acestei rachete sunt comparabile cu cele ale unei lovituri nucleare, având însă avantajul major de a nu produce contaminare radioactivă. Numai că realitatea din teren arată cu totul altfel, iar mitul invincibilității se dezumflă rapid sub ochii observatorilor internaționali.
Ce arata atacul asupra orasului Bila Terkva
Într-o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, sistemul balistic este invocat tot mai des de autoritățile ruse doar ca un instrument de intimidare. Rezultatele militare și politice concrete rămân extrem de limitate pe teatrul de operațiuni. Deși Moscova susține oficial că absolut toate lansările Oreshnik și-au atins obiectivele stabilite, dovezile publice referitoare la distrugeri majore lipsesc cu desăvârșire.
Să analizăm cazul atacului asupra orașului Bila Țerkva (situat în apropierea Kievului). Imaginile apărute ulterior pe rețelele sociale și confirmate de autoritățile locale au demonstrat clar că rachetele au avariat doar o zonă de garaje și câteva clădiri industriale dezafectate. Nici urmă de ținte militare strategice distruse.
Ce înseamnă asta concret pentru un război de uzură? Că efectul munițiilor utilizate este mult inferior imaginii promovate agresiv de Kremlin. Dincolo de lipsa de precizie, resturile recuperate de specialiștii ucraineni de la fața locului sugerează folosirea unor componente bazate pe tehnologii mai vechi, nicidecum pe inovații de ultimă oră care să justifice panica.
Un semnal politic ignorat de aliatii occidentali
Din punct de vedere politic, lansările sistemului Oreshnik au fost justificate de oficialii ruși ca răspunsuri directe la acțiuni pe care le consideră „escalatorii” din partea Ucrainei și a aliaților occidentali. Scopul principal a fost transmiterea unui mesaj dur de descurajare către cancelariile vestice, evitând totuși recurgerea la armamentul nuclear.
Dar efectul de intimidare pare să se fi evaporat complet. Iar acest detaliu contează enorm inclusiv pentru țările de pe flancul estic al NATO, precum România. Pentru militarii români și aliații din regiune, faptul că o rachetă rusească lăudată lovește la întâmplare garaje civile indică o degradare a preciziei tehnologice rusești. Un proiectil imprecis rămâne periculos, dar nu mai reprezintă acea amenințare chirurgicală de neoprit cu care Moscova obișnuia să amenințe Europa de Est.
Să fim serioși, șantajul balistic nu a funcționat. Livrările de armament occidental către administrația de la Kiev au continuat în același ritm susținut.
În lipsa lovirii unor ținte care să justifice costurile uriașe ale unui astfel de sistem și în condițiile constrângerilor evidente legate de armamentul nuclear, Oreshnik este privită acum de numeroși observatori drept o armă cu valoare pur psihologică. Mai mult, ucrainenii au întors armele. Unele instalații rusești asociate direct cu programul Oreshnik au devenit ele însele ținte pentru atacurile Kievului.
Pe măsură ce numărul lansărilor crește, iar țintele revendicate de Rusia par tot mai puțin spectaculoase, inclusiv presa și bloggerii militari pro-Kremlin au început să scrie despre scăderea impactului mediatic și propagandistic al sistemului. Între timp, atacurile ucrainene cu drone asupra obiectivelor militare aflate adânc pe teritoriul Rusiei s-au intensificat în ultimele săptămâni.
