Europa se bazează tot mai mult pe profesioniștii medicali străini
Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății avertizează că până în 2030, regiunea europeană ar putea avea un deficit de aproape 1 milion de lucrători din domeniul sănătății, iar țările occidentale atrag tot mai mult personal medical din est și sud.
Criza de personal medical se accentuează
În ultimul deceniu, numărul medicilor și asistenților medicali formați în străinătate care lucrează în Europa a crescut semnificativ. Potrivit OMS, numărul medicilor instruiți în alte țări a crescut cu 58 la sută, iar al asistenților medicali cu 67 la sută între 2014 și 2023. Această creștere reflectă o dependență tot mai mare de personalul medical din afara granițelor.
Principala cauză a acestei situații este îmbătrânirea populației și lipsa forței de muncă în sistemele de sănătate. Germania și Marea Britanie au absorbit cea mai mare parte a acestei creșteri, angajând mulți profesioniști străini. În același timp, țări precum România sau Croația pierd mulți medici tineri care aleg să lucreze în alte state europene.
În 2023, 60 la sută dintre noii medici și 72 la sută dintre noile asistente medicale din Europa au fost formați în afara țărilor unde lucrează. În unele state europene, peste 40 la sută dintre medici au vârsta de peste 55 de ani, fiind aproape de pensionare. Aceste date arată o presiune tot mai mare pe sistemele de sănătate, care trebuie să găsească soluții rapide pentru a acoperi lipsa de personal.
De la est la vest: dezechilibre tot mai mari
Migrația personalului medical a creat o diviziune clară în Europa. Țările din vestul și nordul continentului atrag medici și asistenți din sud și est, ceea ce lasă spitalele din aceste regiuni cu un deficit și mai mare de specialiști. Raportul OMS subliniază că această tendință accentuează inegalitățile între state.
„Nu este vorba doar despre cifre.”, spune dr. Natasha Azzopardi-Muscat, șefa echipei de politici sanitare din cadrul OMS Europa. „În spatele fiecărui medic sau asistent care emigrează se află o poveste de ambiţie şi oportunitate, dar şi, adesea, de povară pentru familii şi pentru sistemele naţionale de sănătate pe care le-au lăsat în urmă.”, a adăugat ea.
Răspunsuri și măsuri propuse
OMS recomandă o planificare mai eficientă a forței de muncă și politici care să țină cont de diferitele forme de migrație: relocări pe termen lung, contracte pe termen scurt sau chiar naveta zilnică peste granițe. Printre soluțiile propuse se numără:
Investiții în formarea și păstrarea personalului medical local.
Parteneriate între state pentru o distribuție mai echitabilă a resurselor umane din sănătate.
Programe de sprijin pentru personalul medical care se întoarce în țara de origine.
Aceste măsuri ar putea contribui la reducerea dezechilibrelor și la protejarea sistemelor de sănătate din țările afectate de migrație.
Presiuni crescânde și perspective pentru viitor
Dacă tendințele actuale se mențin, presiunea pentru recrutare internațională va continua să crească. Nevoia de personal medical este alimentată atât de îmbătrânirea populației, cât și de pensionările masive din domeniu. Unele țări încearcă deja să atragă înapoi medicii plecați sau să ofere stimulente celor care aleg să rămână.
„Migraţia lucrătorilor din domeniul sănătăţii este o realitate pe piaţa muncii interconectată a Europei şi trebuie gestionată mai echitabil şi mai durabil.”, afirmă Azzopardi-Muscat. Totuși, problema rămâne complexă și necesită cooperare între state pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemelor medicale.
Fără măsuri eficiente, există riscul ca spitalele să se confrunte cu lipsuri și mai mari de personal, ceea ce ar putea afecta calitatea îngrijirii oferite pacienților.
În următorii ani, dezbaterea privind etica recrutării internaționale și responsabilitatea țărilor dezvoltate față de cele mai puțin dezvoltate va deveni tot mai intensă. OMS va monitoriza evoluția situației, însă deciziile concrete aparțin fiecărui guvern în parte.
Perspective pentru sistemele de sănătate europene
Europa are nevoie de strategii durabile pentru a asigura personal medical suficient și bine pregătit. Fără acțiuni coordonate, spitalele din multe țări riscă să se confrunte cu lipsuri majore, iar pacienții ar putea avea de suferit. Este esențial ca statele să colaboreze pentru a găsi soluții echitabile și eficiente, astfel încât accesul la servicii medicale de calitate să fie garantat pentru toți cetățenii europeni.
Sursa: financiarul.ro
Maria Popescu
Maria Popescu scrie despre sănătate pentru News24: decizii ale Ministerului Sănătății și ale Casei de Asigurări, programe naționale, liste de medicamente compensate, situația din spitale și ce înseamnă fiecare schimbare pentru un pacient care are nevoie de tratament. Urmărește cifrele oficiale și sursele care le publică, fără sfaturi medicale și fără promisiuni de vindecare. Toate articolele →
Citește și
FDA permite promovarea pliculetelor Zyn ca fiind mai putin riscante decat tigarile
Alexandru Rogobete analizeaza greva din sanatate. Fostul ministru discuta noua lege a salarizarii
Spitalele trateaza doar urgente in a treia zi de greva. Premierul Bolojan refuza cererile
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPony
Genesis GV90 debutează cu 123,5 kWh și 500 km autonomie. Cum intră în jocul SUV-urilor electrice mari
Lyla
Femeile cu afecțiuni cronice multiple au un risc cu 69% mai mare de greață severă în sarcină
Bravonet
„Blonde”, lansat în 2022, a împărțit publicul. Cum a ajuns filmul despre Marilyn Monroe confundat cu o biografie
Dolce Sport
Patru suporteri ai Rapidului, reținuți după agresiunea de la meciul cu Dinamo
GetPony
Unde pot fi văzute gratuit în București mașini fabricate între 1886 și 1932. Cinci exponate ies din galerie pe Radu Beller
Lyla
Tensiunea arterială optimă la adulți este sub 120/80 mmHg. Iată valorile pe vârste și când nu e bine să amâni medicul