Francis Halzen câștigă Nobelul pentru Fizică 2026 pentru detectarea particulelor cosmice în gheața de la Polul Sud

„Pentru contribuțiile decisive aduse Observatorului de neutrini IceCube și descoperirii neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică”, a transmis Academia Regală Suedeză de Științe.

Ellen Moons, secretarul general al Academiei, a anunțat distincția, potrivit News.ro.

Senzorii detectează lumina produsă de coliziunile din gheață

Neutrinii sunt particule care trec prin Pământ și prin corpurile noastre fără să le simțim. Observarea lor devine posibilă în rarele situații în care interacționează cu un nucleu atomic: coliziunea produce o sclipire de lumină, pe care un senzor o poate înregistra.

Halzen a propus în 1988 folosirea gheții de la Polul Sud pentru această metodă de detectare. A avut apoi un rol fundamental în realizarea Observatorului de neutrini IceCube, care cuprinde un kilometru cub de gheață echipat cu senzori de lumină.

Volumul mare este necesar deoarece neutrinii cosmici cu energii extrem de ridicate sunt foarte rari. Pentru a înregistra suficiente coliziuni, cercetătorii au nevoie de o cantitate enormă de gheață în care acestea să se poată produce.

Locul ales oferă și alte avantaje. Gheața cristalină permite detectarea sclipirilor, este ferită de diverse interferențe, iar zona are stabilitate geologică, fără cutremure. Ideea a obținut rapid sprijinul altor cercetători, iar primele teste cu senzori introduși în gheață au urmat după câțiva ani.

Construcția IceCube s-a încheiat în 2011. Echipa a detectat la scurt timp primii neutrini de înaltă energie. Câțiva ani mai târziu, cercetătorii au publicat descoperirea unor neutrini proveniți de mult dincolo de sistemul nostru solar, ceea ce a permis începerea căutării surselor lor cosmice.

Neutrinii păstrează informații despre locurile în care se formează

În univers există acceleratoare naturale de particule, medii care le imprimă energii de până la un milion de ori mai mari decât cele atinse în laboratoarele de pe Pământ. Neutrinii cu energii extrem de mari se formează în aceleași medii ca alte tipuri de particule.

Rămâne necunoscut ce sunt aceste surse, unde se află și ce procese au loc în interiorul lor.

Diferența este felul în care ajung până la noi. Spre deosebire de celelalte particule, neutrinii își păstrează direcția și energia pe parcurs. Astfel, ei pot aduce informații despre procesele cosmice îndepărtate care nu pot fi obținute prin alte metode.

IceCube înregistrează continuu interacțiunile neutrinilor. Aceste observații vor oferi cercetătorilor date noi despre mediile violente în care se generează particulele de înaltă energie și ar putea dezvălui fenomene cosmice necunoscute până acum.

Fizica premiată cu Nobel a adus aplicații în medicină și tehnologie

În 2025, americanii John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis au primit distincția: „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și cuantificării energiei într-un circuit electric”, conform motivației Premiului Nobel pentru Fizică de anul trecut.

Printre descoperirile recompensate de-a lungul timpului se află tehnologii folosite în diagnosticare, fotografie și iluminat:

• Wilhelm Röntgen a primit primul Premiu Nobel pentru Fizică pentru descoperirea razelor X. Acestea sunt folosite în continuare pentru diagnosticarea fracturilor osoase și localizarea gloanțelor încorporate în corp.
• Willard Boyle și George Smith au inventat dispozitivul cu cuplaj de sarcină, o componentă folosită în tehnologia camerelor foto digitale și în imagistica științifică.
• Isamu Akasaki, Hiroshi Amano și Shuji Nakamura au produs lumină albastră strălucitoare, contribuind la dezvoltarea iluminatului eficient energetic. Au fost recompensați în 2014.

Din 1901 până în 2026 au fost acordate 119 premii Nobel pentru Fizică, dintre care 47 unui singur laureat. Albert Einstein a fost recompensat în 1921, iar John Bardeen este singura persoană care a primit de două ori distincția la această categorie.

Cinci femei au primit până în prezent premiul pentru Fizică:

• Marie Curie, în 1903;
• Maria Goeppert-Mayer, în 1963;
• Donna Strickland, în 2018;
• Andrea Ghez, în 2020;
• Anne L’Huillier, în 2023.

Cel mai tânăr laureat, Lawrence Bragg, avea 25 de ani când a primit premiul în 1915, împreună cu tatăl său. La cealaltă extremă, Arthur Ashkin avea 96 de ani când a fost recompensat.

Sezonul Nobel continuă miercuri, 7 octombrie, cu premiul pentru Chimie. Academia Suedeză va anunța joi premiul pentru Literatură, urmat vineri de cel pentru Pace. Premiul pentru Științele Economice va fi anunțat luni, 12 octombrie.