Un nou studiu realizat de MIT Media Lab ridică întrebări serioase privind efectul utilizării ChatGPT asupra capacității de gândire critică. Într-o perioadă în care tot mai mulți oameni, în special tineri, apelează la inteligența artificială pentru rezolvarea temelor sau sarcinilor academice, cercetătorii avertizează că această comoditate ar putea veni cu un preț nevăzut, dar semnificativ.
ChatGPT îți afectează creierul? Un nou studiu trage un semnal de alarmă
Pentru acest studiu, 54 de persoane cu vârste între 18 și 39 de ani din zona Boston au fost împărțite în trei grupuri: unii au scris eseuri folosind ChatGPT, alții cu ajutorul Google Search, iar ceilalți fără niciun instrument digital. Fiecare participant a redactat mai multe eseuri similare cu cele din testele SAT, în timp ce le era monitorizată activitatea cerebrală în 32 de zone, folosindu-se EEG. Rezultatele? Cei care au folosit ChatGPT au prezentat cea mai redusă activitate cerebrală și au obținut cele mai slabe performanțe atât din punct de vedere neuronal, cât și lingvistic sau comportamental.
„Pe parcursul lunilor de testare, acești utilizatori au devenit tot mai comozi, ajungând, în final, să copieze și să lipească răspunsurile generate de AI”, arată studiul. Deși încă nu a trecut printr-un proces complet de peer-review și are un eșantion relativ mic, autoarea principală, Nataliya Kosmyna, consideră că era urgent să publice rezultatele: „Mi-a fost teamă că peste 6-8 luni va apărea un politician care va propune «grădiniță cu GPT». Cred că ar fi absolut nociv pentru dezvoltarea copiilor. Creierele aflate în formare sunt cele mai vulnerabile.”
Ce spun eseurile și semnalele neuronale
Studiul a analizat calitatea eseurilor și impactul asupra memoriei și creativității. Grupul care a scris fără ajutor a arătat o activitate cerebrală puternică, cu semnale clare pe benzile alpha, theta și delta — asociate cu creativitate, procesare semantică și sarcini cognitive complexe. Acești participanți s-au arătat mai implicați, mai curioși și mai satisfăcuți de propriile idei.
În contrast, eseurile generate cu ChatGPT erau aproape identice între ele, lipsite de expresivitate și de profunzime, iar profesorii de engleză care le-au evaluat le-au descris drept „fără suflet”. Chiar și când li s-a cerut să rescrie un eseu fără ajutorul AI, cei din acest grup nu își aminteau aproape nimic din ce scriseseră anterior. Activitatea cerebrală, în special în zona undelor alpha și theta, era considerabil mai slabă, sugerând lipsa integrării reale a informației în memorie.
Grupul care a folosit Google Search a avut un nivel ridicat de satisfacție și implicare, iar activitatea cerebrală era apropiată de cea a grupului care nu a avut acces la tehnologie. Cercetătorii subliniază importanța acestui aspect, având în vedere că tot mai mulți oameni renunță la motoarele clasice de căutare în favoarea chatbot-urilor AI.
AI – unealtă de învățare sau scurtătură dăunătoare?
În ultima etapă, participanții au fost rugați să rescrie unul dintre eseurile anterioare: grupul care inițial folosea ChatGPT nu a mai avut acces la el, iar cei care scriseseră fără ajutor au avut acum permisiunea de a folosi AI. Rezultatele au fost clare: primul grup a avut o activitate cerebrală scăzută, în timp ce al doilea a înregistrat o creștere semnificativă a conectivității neuronale pe toate frecvențele EEG. Cu alte cuvinte, folosirea AI poate aduce beneficii doar dacă vine ca sprijin pentru o gândire deja formată, nu ca substitut pentru aceasta.
„Sarcina a fost îndeplinită, și se poate spune că a fost eficientă și comodă,” explică Kosmyna. „Dar, așa cum demonstrăm în lucrare, practic nu ai integrat nimic din ce ai scris în rețelele tale de memorie.”
Studiul aduce în discuție nu doar implicațiile pentru tineri, ci și pentru educația în general. Cu un număr tot mai mare de elevi care recurg la soluții rapide, cum ar fi ChatGPT, viitorul gândirii critice și al creativității ar putea fi pus în pericol. Această tendință poate transforma învățarea într-un proces pasiv, în care elevii se bazează pe tehnologie pentru a genera idei în loc să își dezvolte propriile abilități cognitive.
Implicarea educatorilor și părinților
Educatorii și părinții trebuie să fie conștienți de aceste riscuri și să îndrume tinerii să folosească tehnologia în mod responsabil. Promovarea gândirii critice ar trebui să devină o prioritate în educația modernă. Aceasta poate include activități care încurajează dezbaterile, gândirea critică și analiza informațiilor, precum și utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială ca instrumente complementare, nu ca soluții de sine stătătoare.
În plus, este esențial ca instituțiile de învățământ să dezvolte programe care să ajute elevii să învețe cum să integreze AI în procesul de învățare fără a-și compromite abilitățile cognitive. Abordările educaționale trebuie să fie adaptate pentru a face față provocărilor aduse de aceste tehnologii emergente.
Perspectivele cercetării viitoare
Studiul realizat de MIT Media Lab este doar începutul unei serii de cercetări necesare pentru a înțelege pe deplin impactul AI asupra procesului de învățare și a dezvoltării cognitive. Este imperativ ca cercetătorii să continue să exploreze aceste teme și să dezvolte strategii care să minimizeze efectele negative ale utilizării excesive a tehnologiilor AI.
De asemenea, se impune o colaborare între cercetători, educatori și dezvoltatori de tehnologie pentru a crea soluții care să sprijine, și nu să submineze, gândirea critică și creativitatea. Este un demers care necesită timp, resurse și angajament, dar care este vital pentru viitorul educației și al dezvoltării cognitive.
Rolul tehnologiei în educație
Pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze, este esențial să ne întrebăm cum putem integra aceste inovații în educație într-un mod care să promoveze gândirea critică. Tehnologia ar trebui să fie văzută ca un instrument de sprijin, nu ca o soluție rapidă care să înlocuiască procesul de învățare activ.
În cele din urmă, viitorul educației va depinde de cum alegem să folosim tehnologia. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că tinerii sunt pregătiți să navigheze într-o lume din ce în ce mai complexă, în care gândirea critică și creativitatea sunt esențiale pentru succes.
Sursa: financiarul.ro
