Războiul din Orientul Mijlociu lovește direct în buzunarele românilor. Prețul petrolului a explodat pe piețele internaționale, iar Banca Națională a României estimează o creștere a inflației cu până la 2 puncte procentuale până la finalul anului, un fenomen numit „inflația Ormuz”.
Scumpiri majore la pompa de benzina si in magazine
Să fim serioși, șoferii simt deja diferența la pompă. În luna aprilie, petrolul Brent a ajuns la 115 dolari pe baril, reprezentând o creștere uriașă de 50% față de primele luni ale anului. Iar efectele se văd imediat în cifrele oficiale. Inflația a sărit la aproape 10% în martie, trasă masiv în sus de scumpirea combustibililor cu aproximativ 13%.
„Prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu și chiar anticipat, în special pe canalul combustibililor. Însă, cele mai expuse la o accelerare pe termen mai lung sunt costurile de producție, care vor presa în continuare asupra prețurilor de consum”, a explicat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.
Vânzările cu amănuntul au picat deja cu 6,8% încă din luna februarie. Oamenii cumpără tot mai puțin.
Ce decizii ia BNR in fata socului energetic
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Într-o analiză detaliată publicată marți de Adevarul, se arată că BNR a ales momentan o tactică de așteptare, refuzând să crească brusc dobânzile.
„Însă răspunsul BNR trebuie văzut într-un context mai larg”, precizează Marinescu.
„În plan regional, noul șoc energetic se suprapune cu incertitudinile generate de conflictul din Ucraina. De exemplu, pentru România, prognozele Băncii Mondiale și ale FMI sunt important revizuite în jos (cu 0,7 puncte procentuale), până la 0,5% și, respectiv, 0,7%. În acest cadru, BNR a rămas în zona prudentă a prognozelor, luând în calcul inclusiv efectele persistente ale „recesiunii tehnice” de la finalul anului trecut. Mesajele și acțiunile băncilor centrale sunt calibrate pe formatul unor scenarii ce depind de persistența tensiunilor geopolitice din Golf. Scenariile puternic inflaționiste semnalează necesitatea creșterii ratelor dobânzilor, perspectivă ce ar frâna și mai mult activitatea economică. Mesajele construite în jurul angajamentului ferm de a atinge ținta de inflație contribuie la o mai bună ancorare a așteptărilor inflaționiste, fără ca banca centrală să fie nevoită să acționeze rapid asupra pârghiilor monetare”, a adăugat oficialul.
Banca centrală evită mișcările bruște.
„Aceasta întrucât efectele politicii monetare, vizibile cu un anumit decalaj temporal, se pot suprapune, contradictoriu, tocmai pe atenuarea presiunilor inflaționiste. În plus, deteriorarea proiecțiilor de creștere economică ar deveni și mai severă dacă băncile centrale ar recurge direct la creșteri ale dobânzii de politică monetară”, avertizează viceguvernatorul BNR.
Avertisment legat de cursul valutar si criza politica
Dincolo de cifrele externe, România are problemele ei interne. Deficitele persistă, iar o criză politică ar agrava dramatic situația. Un celebru economist a lansat un scenariu extrem de pesimist înainte de moțiune.
„Dacă Guvernul cade, leul se duce pe o pantă periculoasă. Putem vedea curs de 6 lei”, a declarat acesta.
Dar nici deciziile fiscale recente ale statului nu au ajutat economia.
„Era de așteptat că parcursul descendent al inflației din 2024 nu avea cum să continue și de-a lungul anului 2025, date fiind efectele inflaționiste ale expansiunii bugetare, dar și măsurile fiscale preconizate ca necesare pentru reducerea deficitului bugetar pe parcursul anilor următori, conform Planului bugetar-structural național pe termen mediu, conceput și asumat de România în 2024”, explică Marinescu.
„politicii monetare, demult nu ne mai confruntăm doar cu turbulențe ciclice standard. Pentru ca băncile centrale să rămână „gardienii stabilității”, acestea trebuie să-și asume atât roluri de fine-tunning, cât și funcții de hard-discipline, care să susțină reziliența economică necesară. Asigurarea stabilității prețurilor înseamnă ca băncile centrale să acționeze, uneori, și pentru a contrabalansa politicile bugetare nesustenabile, care amenință stabilitatea financiară și macroeconomică”, a punctat oficialul.
Și lucrurile se complică vizibil pe piața valutară.
„Momentan, traversăm o perioadă dificilă, marcată de instabilitate politică internă, cu turbulențe inclusiv pe piața valutară. Deprecierea leului are efecte mixte asupra condițiilor financiare din economie. Pe de o parte, companiile exportatoare vor capta beneficii din ameliorarea deficitului de competitivitate, asociat supraevaluării cursului de schimb real efectiv. Pe de altă parte, împrumuturile în valută, inclusiv cele ale statului, vor fi mai scumpe, iar componenta importată a inflației devine mai vizibilă. Condițiile economice externe, dar și interne, au devenit mult mai anevoioase. Însă România trebuie să rămână ancorată ferm pe traseul consolidării bugetare, asigurând sustenabilitatea finanțelor publice și să continue investițiile majore care susțin potențialul de creștere economică, sporind astfel reziliența economiei”, arată viceguvernatorul.
Instabilitatea de la București sperie investitorii externi.
„Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate. Nevoia de stabilitate politică și guvernamentală este deosebit de importantă în acest an, având în vedere miza strategică a obiectivelor asumate, de consolidare a situației finanțelor publice, de implementare a investițiilor din fonduri europene, în special a celor din PNRR, precum și miza unor proiecte majore de cooperare internațională, precum aderarea la OECD în 2026”, a detaliat Marinescu.
In vara se asteapta injumatatirea inflatiei
Până la urmă, când se opresc scumpirile? Banca Națională vede o calmare a situației în lunile următoare.
„Anticipăm înjumătățirea inflației în lunile de vară, ca efect de bază la măsurile fiscale adoptate în vara lui 2025. Evoluția se suprapune cu depresurizarea anticipată a inflației core, prin frânarea puternică a consumului și a cererii agregate. Astfel, abordarea BNR de până acum, una de tip wait-and-see condiționat, are șanse să mai continue o vreme, chiar dacă alte bănci centrale ar putea decide să acționeze. Date fiind condițiile monetare actuale și estimările de dezinflație, conduita BNR este relativ bine poziționată pentru a naviga printre incertitudinile existente în prezent”, a conchis reprezentantul BNR.
Costurile de finanțare ale statului rămân însă o problemă majoră pe termen scurt și mediu. România a cheltuit în 2025 nu mai puțin de 2,8% din PIB pentru dobânzile aferente datoriei publice. Iar în bugetul pentru 2026, suma alocată strict pentru plata acestor dobânzi ajunge la 3% din Produsul Intern Brut.
