Mai mulți lideri europeni cer amânarea rambursării fondului de redresare post-Covid în valoare de 650 de miliarde de euro. Banii ar trebui returnați începând cu anul 2028, odată cu intrarea în vigoare a noului buget pe șapte ani al Uniunii Europene.
Sume uriase din bugetul comunitar
Planul actual prevede ca blocul comunitar să aloce aproximativ 24 de miliarde de euro pe an pentru plata acestor datorii. Suma este o cincime din cheltuielile anuale ale UE.
Cifrele vorbesc de la sine.
Emmanuel Macron susține că prelungirea scadenței pentru datoria NextGenerationEU va elibera fonduri necesare în planul de cheltuieli de 1,8 trilioane de euro. Totul în timp ce blocul comunitar încearcă să crească investițiile în apărare și să-și stimuleze competitivitatea. „Ne-am îndatorat în timpul crizei Covid, iar acum ni se spune că trebuie să dăm banii înapoi rapid. Este idiot”, a declarat președintele francez.
Lângă el, premierul elen Kyriakos Mitsotakis a explicat că o prelungire a datoriei „ne-ar face mai puternici ca Europă”, având în vedere „cererea puternică pentru obligațiuni europene”.
Iar fostul comisar pentru Economie, Paolo Gentiloni, consideră că este „o nebunie” faptul că amânarea nu este subiectul principal de discuție. „Dacă întrebi o companie, dacă întrebi un economist, ar trebui să fie o prelungire a acestei datorii un lucru serios de decis? Răspunsul ar fi da”, a spus Gentiloni.
Tabara tarilor frugale blocheaza planul
Dar decizia necesită votul unanim al tuturor celor 27 de capitale europene. Țările considerate frugale, în special Olanda și Germania, nu dau semne că ar renunța la opoziție.
„Avem niveluri de îndatorare prea mari. A face mai multă datorie nu este soluția”, a declarat ministrul olandez de Finanțe, Eelco Heinen.
Cancelarul german Friedrich Merz a respins repetat ideea la Berlin. „Orice nouă datorie a UE, fie prin împrumuturi suplimentare, fie prin emiterea de obligațiuni ale Uniunii Europene, este de neconceput”, a precizat Merz. Oficialul a adăugat că bugetul propus de Comisie va avea nevoie de tăieri generalizate.
Un diplomat dintr-o țară contributoare netă a explicat situația foarte clar. „Amânarea nu creează spațiu, pur și simplu pasează nota de plată generațiilor viitoare”, a avertizat oficialul. Până la urmă, ce înseamnă asta concret pentru România? O presiune uriașă pe viitoarele fonduri europene (esențiale pentru autostrăzile și spitalele noastre) pentru a acoperi gaura din bugetul centralizat de la Bruxelles, fix așa cum semnalează Euractiv într-o analiză publicată recent.
Negocierile decisive din toamna
Și directorul adjunct al FMI pentru Europa a numit prelungirea datoriei „o opțiune bună”, deoarece ar permite direcționarea mai multor fonduri către nevoile de apărare și infrastructură.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, lasă ușa deschisă pentru un compromis. „Propunerea Comisiei Europene a fost publicată, dar, în mod clar, vor exista negocieri între legislatori în care aceasta este probabil să fie unul dintre elementele de discutat”, a explicat oficialul.
Zsolt Darvas (cercetător la think tank-ul Bruegel din Bruxelles) crede că o amânare ar putea face parte dintr-o înțelegere majoră între capitalele europene. „Dacă celelalte priorități ale acestor țări frugale ar fi îndeplinite, atunci ar putea fi de acord”, a declarat Darvas.
Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual trebuie finalizate până la sfârșitul acestui an.
