Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran, izbucnit la finalul lunii februarie 2026, provoacă deja efecte economice în lanț la nivel global. Zeci de companii, de la producători de bunuri de consum la giganți din aviație, avertizează asupra creșterii costurilor și perturbării lanțurilor de aprovizionare. Cel puțin 21 de companii și-au redus sau retras prognozele financiare, 32 au anunțat scumpiri, iar alte 31 au semnalat pierderi directe legate de conflict.
Strâmtoarea Ormuz, epicentrul crizei
La baza acestor probleme stă Strâmtoarea Ormuz. E drept că nu mulți se gândesc la ea zilnic, dar pe aici tranzita aproximativ 20% din consumul global de petrol și gaze naturale lichefiate. Orice blocaj aici are efecte imediate asupra prețurilor la energie și utilități la nivel mondial. Durata conflictului devine, astfel, factorul esențial pentru evoluția viitoare a prețurilor.
Companiile anunță scumpiri și pierderi
Iar lista companiilor care resimt șocul este lungă și diversă. Compania olandeză AkzoNobel a estimat că prețurile materiilor prime ar putea exploda cu 17-19%, afectând rezultatele financiare până la finalul anului. În același timp, producătorul francez de alimente Danone a raportat o încetinire a vânzărilor, inclusiv din cauza problemelor de aprovizionare cu produse pentru copii. Compania americană TE Connectivity avertizează, fără ocolișuri, că va transfera costurile mai mari către clienți, în special cele legate de transport și materii prime. Nici sectorul industrial nu scapă. Otis Worldwide a raportat scăderi ale vânzărilor din cauza întârzierilor de livrare, iar grupul britanic Reckitt a semnalat presiuni mari asupra marjelor de profit.
Aviația și turismul, sub presiune
Industria turismului este printre cele mai afectate. Costurile ridicate ale combustibilului forțează companiile aeriene să majoreze tarifele sau, mai rău, să reducă zborurile. V-ați gândit cum afectează asta planurile de vacanță? Grupul german TUI și-a redus deja estimările de profit, invocând impactul conflictului asupra încrederii consumatorilor. Și United Airlines a avertizat că rezultatele financiare vor fi sub așteptările pieței.
Incertitudinea se simte puternic și în sectorul tehnologic. Companii precum GE Aerospace și 3M avertizează că volatilitatea prețurilor energiei le afectează perspectivele, 3M estimând chiar că scumpirea petrolului ar putea duce la creșteri suplimentare ale prețurilor produselor sale.
Germania își reduce drastic prognoza de creștere
Dar poate cel mai puternic semnal de alarmă vine din Germania. Guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz și-a revizuit în scădere estimările de creștere economică, invocând direct efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Coaliția de la Berlin estimează acum o creștere economică de doar 0,5% în acest an, față de prognoza anterioară de 1%. Pentru 2027, previziunea a fost redusă la 0,9%, de la 1,3%.
Situația subminează încrederea în capacitatea celei mai mari economii europene de a depăși stagnarea din ultimii patru ani, determinată de pierderea energiei ieftine din Rusia și competiția tot mai intensă din partea Chinei. Ministerul Economiei a declarat că evoluția economică a țării depinde în mare măsură de o eventuală rezolvare a conflictului. Chiar și așa, prețurile ridicate la energie și perturbările lanțurilor de aprovizionare vor persista.
Revizuirea negativă vine după ce Fondul Monetar Internațional și principalele institute economice germane au tăiat, la rândul lor, estimările în ultimele săptămâni. Până și Deutsche Bundesbank a avertizat că efectele conflictului vor deveni mai vizibile prin creșterea prețurilor la energie și perspective mai slabe pentru exporturi.
Inflația ar putea reveni
Pe fondul scumpirii energiei, guvernul german estimează că inflația va crește din nou spre 3% în acest an și anul viitor.
Piețele financiare au reacționat imediat.
Cum vine asta pentru buzunarul european? Simplu: se anticipează două majorări ale dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE) în cursul acestui an. Oficialii băncii centrale au indicat că nu vor reacționa excesiv la fluctuații temporare, dar au avertizat că vor interveni dacă inflația dă semne de revenire persistentă.
În acest context, sprijinul public pentru politicile economice ale președintelui american Donald Trump a scăzut, deși acesta a prelungit recent o încetare fragilă a focului. Între timp, o evaluare a Pentagonului transmisă Congresului arată că o curățare completă a Strâmtorii Ormuz de minele plasate de Iran ar putea dura până la șase luni, operațiune care oricum nu va începe înainte de încheierea conflictului.
