Ce este „angajarea silențioasă?” – Organizațiile care investesc în recalificarea și perfecționarea profesională își pot fortifica forța de muncă pentru viitoarele schimbări seismice provocate de tehnologie, globalizare și piețe.
Nu cu mult timp în urmă, Bosch a anunțat un plan uluitor de a investi 2 miliarde de euro în reconversia profesională a unei părți din cei 400.000 de angajați ai săi. În calitate de cel mai mare furnizor de piese auto din Europa, Bosch urmărea să atenueze pierderile de locuri de muncă suplimentare pe măsură ce industria auto trece de la motoarele cu combustie tradiționale la vehiculele electrice. Problema se extinde mult dincolo de producția de automobile.
McKinsey & Company preconizează că, până în 2030, unul din 16 lucrători – în total peste 100 de milioane în opt economii – ar putea fi nevoit să își schimbe ocupația. Acest lucru subliniază nevoia urgentă de inițiative de recalificare și de perfecționare, determinată în primul rând de progresele tehnologice rapide care automatizează locurile de muncă și generează o cerere de noi competențe.
În plus, globalizarea și dinamica schimbătoare a pieței îi obligă pe lucrători să se adapteze la noi industrii și roluri. Această interconectare a stimulat comerțul, comunicarea și mobilitatea transfrontalieră, ceea ce a dus adesea la externalizarea locurilor de muncă în țări cu costuri mai mici ale forței de muncă, înlocuind sau făcând caduce locurile de muncă din sectoarele tradiționale.
Acest proces este, de asemenea, impulsionat de schimbările care au loc în cadrul piețelor în timp, din cauza schimbărilor în preferințele consumatorilor sau a revizuirilor de reglementare. Sarcinile din cadrul industriilor tind să devină mai complexe pe măsură ce apar noi proceduri, instrumente și reglementări.
În industria serviciilor financiare, proliferarea produselor financiare complexe, cum ar fi titlurile de creanță colateralizate (CDO) și swapurile pe riscul de credit (CDS), a sporit complexitatea gestionării riscurilor. Evaluarea riscului de credit, de piață și de lichiditate pentru aceste instrumente ridică provocări unice, necesitând cunoștințe și competențe specializate din partea managerilor de risc. Învățarea continuă și dezvoltarea competențelor sunt esențiale pentru ca acești profesioniști să rămână relevanți în domeniul lor, o necesitate care se extinde dincolo de domeniul bancar.
McKinsey preconizează că, până în 2030, peste 100 de milioane de lucrători din opt economii ar putea fi nevoiți să își schimbe ocupația din cauza progreselor tehnologice
GenAI: Înțelegerea evoluției competențelor în forța de muncă modernă
Crește așteptarea pentru inteligența artificială generativă (GenAI), o tehnologie revoluționară capabilă să imite producția umană în text, imagini și coduri. Potențialul său de a automatiza sarcinile de rutină și de a reduce costurile atrage interesul în diverse industrii, deși poate duce, de asemenea, la deplasarea sarcinilor.
Un studiu a constatat că aproximativ 80% din forța de muncă din SUA ar putea avea cel puțin 10% din sarcinile lor de lucru afectate de modele lingvistice mari (LLM), cum ar fi ChatGPT. În sectoarele în care limbajul joacă un rol important, cum ar fi dreptul, publicitatea și finanțele, aproximativ 19% dintre lucrători ar putea vedea cel puțin 50% din sarcinile lor afectate.
În timp ce GenAI este competentă în automatizarea sarcinilor de rutină și repetitive, nu poate emula anumite calități umane, cum ar fi creativitatea, gândirea critică și inteligența emoțională. În consecință, competențele umane care pun accentul pe aceste atribute unice vor deveni mai valoroase pe măsură ce GenAI va deveni mai răspândită în întreaga economie.
Competențele centrate pe om, cum ar fi rezolvarea problemelor, adaptabilitatea și inovarea, vor fi întotdeauna la mare căutare. Rezolvarea problemelor implică analiza situațiilor complexe și găsirea de soluții eficiente, o sarcină cu care GenAI s-ar putea lupta în mod independent. Adaptabilitatea necesită adaptarea la noi circumstanțe și învățarea din experiențe, calități greu de programat în sistemele GenAI. Inovarea necesită gândire creativă și conectarea unor concepte diverse, domenii în care GenAI ar putea să nu fie suficient de pricepută fără contribuția umană.
Prin urmare, colaborarea IA-umană va fi crucială, necesitând ca oamenii să dobândească noi competențe, cum ar fi alfabetizarea în domeniul IA – cunoștințe despre modul în care funcționează sistemele de IA, capacitățile și limitările acestora, precum și impactul lor potențial asupra societății.
Mai mult, apar noi roluri specifice AI, subliniind necesitatea ca organizațiile să recunoască și să valorifice noi competențe, cum ar fi etichetarea datelor (adnotarea sau etichetarea datelor pentru a le face ușor de înțeles și utilizabile pentru algoritmii de învățare automată) și ingineria promptă (procesul de proiectare și rafinare a interogărilor pentru a obține în mod eficient răspunsurile dorite de la LLM). Organizațiile vor trebui, de asemenea, să ofere angajaților oportunități pentru a dezvolta aceste capacități.
James Caan
James Caan CBE este unul dintre cei mai de succes antreprenori din Marea Britanie. El a făcut avere prin succesul global al companiilor sale de recrutare, Alexander Mann și Humana International, înainte de a înființa firma de capital privat Hamilton Bradshaw în 2004. Este cunoscut mai ales pentru că s-a alăturat juriului emisiunii de succes Dragons’ Den de la BBC și, mai recent, The business Class de pe CNBC. Un susținător pasionat al întreprinderilor mici, James prezidează programul guvernamental Start Up Loans, care oferă finanțare și mentorat antreprenorilor în devenire.
Sursa: bmmagazine.co.uk
