Masa de Paște a devenit un lux în 2026, costurile pentru o familie de patru persoane ajungând să varieze între 740 și 1.000 de lei. Creșterile de prețuri la alimentele tradiționale, precum carnea de miel sau ouăle, îi forțează pe români să strângă serios cureaua și să fie mult mai pragmatici la cumpărături.
Prețuri la raft, buzunare goale
Anul acesta, carnea de miel, nelipsită de pe mesele de sărbători, se vinde cu prețuri între 55 și 65 de lei pe kilogram în piețe și magazine. Iar pentru bucățile considerate premium, prețul poate fi chiar mai mare. Ouăle, indispensabile pentru vopsit, ajung la peste 1 leu pe bucată, în timp ce cofrajele mari depășesc frecvent 35-40 de lei. E drept că variantele bio sau cele de la producători locali pot costa și 1,5 lei bucata.
Nici la deserturi lucrurile nu stau mai bine. Cozonacul și pasca pornesc de la 15-20 de lei pentru produsele din supermarket, dar în cofetăriile artizanale prețurile explodează, ajungând între 50 și 120 de lei pe kilogram. Drobul de Paște gata preparat se vinde cu 100-120 lei/kg, iar un set de ouă gata vopsite poate costa și 40 de lei.
un coș de sărbători complet (estimare bazată pe datele din Monitorul Preţurilor) scoate din buzunarul unei familii între 740 și 1.000 de lei.
Goana după promoții atinge un nivel record
Dar cum reacționează românii la aceste scumpiri? Ei bine, devin tot mai calculați. Potrivit studiului EY Consumer Index 2026, prețul a devenit un criteriu dominant pentru 92% dintre consumatori, o creștere semnificativă față de 82% în 2025. Interesul pentru promoții a atins un nivel record, cu 65% dintre români care urmăresc activ reducerile.
Mai mult, se combină tot mai des căutarea ofertelor online cu cea din magazinele fizice, un obicei adoptat de 63% dintre cumpărători în 2026, față de doar 39% în 2025. V-ați fi gândit că ponderea celor complet dezinteresați de reduceri a scăzut sub 1%? Femeile (69%) sunt mai active în căutarea promoțiilor comparativ cu bărbații (58%).
„Comportamentul românilor de Paște se orientează tot mai mult către informare, comparație și decizie calculată. Consumatorii nu mai cumpără impulsiv, ci își bazează alegerile pe date, opinii și analize comparative. Sărbătorile pascale îi determină pe români să fie pragmatici și orientați spre optimizarea bugetului, fără a genera însă schimbări majore în stilul de consum”, explică Georgiana Iancu, Partener EY România.
Bugetul de sărbători sub presiunea inflației
Inflația își spune cuvântul și în bugetele alocate. Aproximativ 34% dintre români estimează cheltuieli între 500 și 999 de lei, în timp ce 30% se așteaptă să depășească pragul de 1.000 de lei. Interesant este că femeile par mai dispuse să aloce sume mai mari: 31% dintre ele intenționează să cheltuiască peste 1.000 de lei, față de 25% dintre bărbați. Per total, 40% dintre români anticipează că vor cheltui mai mult decât în 2025.
Pragmatismul este cuvântul de ordine.
„Românii demonstrează o maturizare accelerată a comportamentului de consum. Într-un mediu economic volatil, ei devin mai pragmatici, prioritizează esențialul și caută soluții eficiente. Creșterea semnificativă a importanței prețului – de la 82% la 92% în doar un an – arată presiunea exercitată de creșterea costului vieții. Calitatea rămâne însă pe primul loc, semn că românii nu renunță la standarde, ci caută cel mai bun raport calitate-preț”, subliniază Georgiana Iancu.
Cum se ia decizia de cumpărare
Dincolo de cifre, s-a schimbat și modul în care se ia decizia de cumpărare. Hai să vedem cum. Pentru a maximiza valoarea achizițiilor, 60% dintre români se bazează pe recenzii, 55% compară prețurile online, iar 53% ascultă de recomandările familiei și prietenilor. Produsele alimentare rămân principala categorie de cheltuieli, urmate de cadouri și, la mare distanță, de vacanțe. Achizițiile sustenabile și instrumentele AI pentru planificarea sărbătorilor rămân, deocamdată, pe un plan secundar în fața pragmatismului impus de prețuri.
