Modul în care sunt plătiți medicii de familie s-a schimbat radical de la 1 ianuarie 2026, o reformă care, deși promisă ca fiind menită să eficientizeze sistemul, stârnește deja îngrijorări majore. Guvernul a decis să mute accentul de pe numărul de pacienți înscriși pe liste pe numărul de servicii medicale efectiv prestate. Pe hârtie, ideea este de a plăti pentru munca reală, însă medicii de familie avertizează că, într-un sistem deja subfinanțat și cu un deficit de personal, efectul ar putea fi exact opusul: acces mai dificil la consultații pentru pacienți, în special pentru cei cu boli cronice.
Mai puțini bani pe listă, mai mulți pe consultație
Mecanismul de finanțare a medicinei primare a fost restructurat printr-o ordonanță de urgență adoptată la finalul anului trecut. Dacă în 2025, fondurile erau împărțite 35% pentru plata per capita (o sumă fixă pentru fiecare pacient înscris) și 65% pentru plata per serviciu, din 2026 proporția s-a inversat dramatic. Acum, doar 25% din buget este alocat pentru plata per capita, în timp ce 75% merge către plata pe serviciu.
Schimbarea se reflectă direct în valoarea punctelor decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Valoarea punctului per capita, care asigura o bază stabilă de venit pentru cabinete, a scăzut cu aproape 32%, de la 12 lei în 2025 la 8,2 lei. În schimb, valoarea punctului per serviciu a crescut cu circa 29%, de la 8 lei la 10,3 lei. Toate aceste modificări sunt oficializate prin ordinul comun al Ministerului Sănătății și CNAS (nr. 2.339/2.015/2025), publicat în Monitorul Oficial la finalul lunii decembrie 2025.
Argumentul oficial: plata pentru servicii reale
Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, scopul declarat al autorităților este „utilizarea eficientă a fondurilor pentru a deconta servicii medicale necesare şi efectiv prestate asiguraţilor”. Logica Guvernului este simplă: banii publici trebuie să meargă acolo unde există activitate medicală concretă, consultații, controale, proceduri, și nu doar pentru a acoperi liste de pacienți, indiferent de frecvența cu care aceștia ajung la cabinet. Plata per capita era văzută ca un venit pasiv, în timp ce noua formulă este menită să recompenseze medicii mai activi.
Medicii de familie: o reformă cu efecte adverse
Dincolo de intențiile declarate, realitatea din teren arată complet diferit, susțin reprezentanții medicilor. Emiliana Costiug, președintele Asociației Medicilor de Familie Cluj, consideră că impactul noilor măsuri va fi negativ, deoarece ignoră problemele sistemice cu care se confruntă medicina primară de ani de zile.
„Având în vedere situația de fapt existentă în sistemul de medicină de familie din România, impactul acestor noi măsuri asupra cabinetelor cu număr de peste 2.200 de pacienți, va fi negativ.”
Problema este că reforma pune presiune pentru mai multe consultații într-un sistem care nu poate livra mai mult. Medicii listează o serie de obstacole care fac noul model de finanțare greu de aplicat: deficitul de medici de familie, o limită contractuală de 20-24 de consultații decontate pe zi, decontarea unei singure consultații lunare pentru bolnavii cronici și a maximum două pentru un episod de boală acută. Mulți medici depășesc deja această limită zilnică cu 10-20 de pacienți, servicii prestate practic gratuit. La acestea se adaugă disfuncționalitățile sistemului informatic (SIUI), care consumă timp prețios, și creșterea constantă a cheltuielilor de funcționare ale cabinetelor.
Cine pierde cel mai mult?
În final, pacienții ar putea fi cei mai afectați. Cei cu boli cronice, care au nevoie de monitorizare constantă și rețete lunare, ar putea avea acces mai greu la medic, deoarece consultațiile lor sunt limitate ca număr de decontări. De asemenea, cabinetele cu mulți copii sau vârstnici pe liste, care sunt mari consumatori de servicii medicale, vor fi sub o presiune enormă. Într-un sistem de sănătate unde, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, plățile directe din buzunarul pacienților sunt deja o povară semnificativă, orice barieră suplimentară în accesul la medicul de familie riscă să agraveze situația.
Și asta nu e tot. Planul Guvernului este să continue în aceeași direcție. Ordonanța de urgență prevede ca, din 2027, distribuția bugetului să se modifice din nou: doar 20% pentru plata per capita și 80% pentru plata pe serviciu medical. Primele luni ale anului 2026 vor arăta dacă reforma va aduce eficiența promisă sau va confirma temerile medicilor privind un blocaj în accesul la asistența medicală primară.
