O gardă liniștită într-un spital orășenesc, unde telefonul nu sună toată noaptea, nu va mai fi plătită la fel ca una de 16 ore în secția de urgențe a unui spital din Capitală. Este schimbarea fundamentală pe care Ministerul Sănătății o pregătește pentru medici, într-o încercare de a opri exodul și epuizarea din sistem. Măsura vine la pachet cu un plan la fel de ambițios pentru pacienți: o strategie națională de digitalizare care promite să mute programările online și să facă istoric medical accesibil de pe telefon. Aceste două reforme majore, anunțate la început de 2026, ar putea redesena din temelii modul în care funcționează spitalele din România.
Trei tipuri de gărzi, trei salarii diferite
Problema este veche și cunoscută: lipsa medicilor din spitale, în special pe specialități critice precum neurologia sau cardiologia, lasă secții întregi descoperite. Pacienții așteaptă ore în șir sau sunt plimbați între spitale, iar medicii rămași sunt copleșiți de ture epuizante, plătite adesea sub nivelul efortului depus. Pentru a sparge acest cerc vicios, Ministerul Sănătății introduce un sistem de plată diferențiată, inspirat din modele europene.
Concret, vor exista trei tipuri de gărzi. Prima este garda de monitorizare, destinată medicilor care se ocupă exclusiv de pacienții deja internați pe secție, fără a prelua urgențe noi. A doua este garda la domiciliu, în care medicul stă acasă, dar poate fi chemat sau contactat telefonic la nevoie; aceasta va fi remunerată cu un procent din tariful gărzii de monitorizare. Vârful piramidei este garda de urgență, unde medicul este în spital și tratează cazurile noi, critice. Aceasta va avea cel mai mare tarif, recunoscând complexitatea și volumul de muncă.
„Nu este normal ca o gardă în Spitalul de Urgență din București să fie plătită la fel ca o gardă într-un spital orășenesc, unde nopți la rând nu se prezintă niciun pacient. Nu îmi doresc să creștem tariful de gardă în mod uniform, fără să ținem cont de acești indicatori importanți: performanța și complexitatea cazurilor.”, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Modelul seamănă cu cel din Franța. Cristian Mihalea, neuroradiolog intervenționist la Paris, explică faptul că acolo o gardă solicitantă este „mult mai bine remunerată” decât cea de la domiciliu. Mai mult, sistemul francez protejează medicii de burnout: după o tură de 16-17 ore, un doctor nu are voie să lucreze a doua zi. O altă noutate pentru România este un program pilot ce vizează reducerea gărzilor la 12 ore, care va fi implementat inițial în câteva spitale de urgență. Toate aceste modificări ar urma să intre în vigoare în aproximativ trei luni.
Dosarul medical pe telefon și programări online
În paralel cu revoluția gărzilor, ministerul a pus în dezbatere publică Strategia Națională de Digitalizare a Sănătății 2026-2030. Planul atacă o altă problemă cronică a sistemului: fragmentarea datelor medicale și birocrația excesivă. Pacienții sunt încă nevoiți să umble cu dosare de hârtie de la un medic la altul, iar sistemele informatice ale spitalelor nu comunică între ele.
Strategia își propune să creeze un mediu medical integrat, centrat pe pacient. Asta înseamnă investiții masive în infrastructură, de la dosare electronice de sănătate interoperabile la platforme de telemedicină. Practic, se dorește ca medicul de familie să poată vedea instant ce investigații a făcut un pacient la un spital județean, fără a mai fi nevoie de hârtii. Pentru pacienți, beneficiul cel mai vizibil ar fi simplificarea programărilor și accesul la consultații la distanță.
Planul este complex și implică achiziții de soluții software pentru managementul securizat al datelor, servicii cloud și, esențial, programe de training pentru personalul medical, pentru a crește competențele digitale. Guvernul caută parteneri cu experiență în aceste domenii, semnalând o deschidere către companii specializate în tehnologie medicală pentru a asigura tranziția.
Ce urmează și care sunt mizele
Cele două reforme merg mână în mână. Pe de o parte, se încearcă motivarea financiară și protejarea medicilor pentru a-i menține în sistemul public. Doar că se modernizează infrastructura pentru a eficientiza actul medical și a reduce timpii de așteptare pentru pacienți. Schimbările la sistemul de gărzi sunt programate să demareze rapid, cu proiectul pilot în următoarele luni. Digitalizarea este un maraton, nu un sprint, cu un orizont de implementare până în 2030.
Miza este uriașă: un sistem de sănătate mai puțin sufocant pentru medici și mai prietenos cu pacienții. Planurile sunt pe hârtie. Urmează testul realității în spitalele din toată țara, unde succesul va depinde de execuția corectă și de adaptarea rapidă a personalului la noile reguli.
