Federația Rusă a lansat un avertisment dur la adresa Estoniei, Letoniei și Lituaniei, amenințând cu măsuri de retorsiune. Kremlinul acuză cele trei state că au permis tranzitarea spațiului lor aerian de către dronele ucrainene care au vizat infrastructura petrolieră din regiunea rusă Leningrad în cursul lunii martie. Liderii baltici și autoritățile de la Kiev resping însă categoric acuzațiile.
Acuzațiile Kremlinului
Tonul a fost dat de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Într-o declarație pentru presa de stat de la Moscova, aceasta a transmis că Rusia va riposta dacă țările baltice ignoră aceste avertismente, acuzația este că Estonia, Letonia și Lituania și-ar fi deschis deliberat spațiul aerian pentru a facilita atacurile Kievului asupra unor instalații energetice rusești.
Acuzațiile sunt grave.
Replica Estoniei: „Opriți războiul!”
Oficialii baltici au reacționat prompt, demontând narativa Moscovei. Colonelul Ants Kiviselg, șeful centrului de informații al Forțelor Armate Estoniene, a explicat luni că lucrurile stau, de fapt, complet diferit. Potrivit acestuia, dronele au intrat în spațiul aerian estonian venind de pe teritoriul rus. Dar cum vine asta? Kiviselg a subliniat că aceste devieri de traseu sunt frecvent cauzate de intervențiile sistemelor rusești de apărare antiaeriană, care bruiază și alterează rutele de zbor.
Iar mesajul său pentru Moscova a fost tranșant. „Cea mai sigură modalitate de a împiedica dronele să intre pe teritoriul estonian este oprirea războiului de agresiune rusesc”, a punctat Kiviselg. Acesta a adăugat și că Ucraina a fost sfătuită să evite coridoarele de atac din imediata vecinătate a granițelor statelor NATO.
Letonia denunță o campanie de dezinformare
Și Letonia a avut o poziție fermă. Săptămâna trecută, Ministerul de Externe de la Riga a înaintat o notă oficială de protest Ambasadei Rusiei. Instituția a respins acuzațiile conform cărora teritoriul leton ar fi fost utilizat pentru lansarea atacurilor, calificându-le drept complet nefondate, false și parte a unei campanii de dezinformare.
Războiul psihologic al Moscovei
Dincolo de aceste incidente, Kievul atrage atenția asupra unei strategii deliberate a Moscovei. E drept că Ucraina a prezentat scuze partenerilor săi europeni pentru incidentele izolate în care dronele au deviat de la traseu. Numai că datele serviciilor de informații ucrainene indică un scenariu mult mai pervers: Rusia ar direcționa intenționat drone către spațiul aerian al statelor baltice tocmai pentru a fabrica pretexte necesare propriei propagande.
Acest efort face parte dintr-un război psihologic mai amplu. Un exemplu recent care a stârnit agitație în regiune este o campanie de pe rețelele de socializare care promova o fictivă „Republică Narva” (o mișcare menită să testeze și să destabilizeze coeziunea socială din Estonia). Statele baltice rămân printre cei mai fermi și vocali susținători ai Ucrainei în fața invaziei declanșate de Vladimir Putin, motiv pentru care reprezintă o țintă constantă a campaniilor hibride ale Kremlinului.
