Conceptul unei Europe cu două viteze agită spiritele în România. Imaginea e clară: unii sprintează, alții abia se mișcă pe banda de avarie. Dar Nicușor Dan vine cu asigurări. Aflat joi în Belgia, președintele a fost tranșant, spunând că nu există niciun plan pentru a împărți țările membre în categorii diferite.
Viziunea sa, conform News, reduce totul la o colaborare punctuală. Nimic mai mult. „Europa cu mai multe viteze, sau cel puţin aşa cum este ideea la momentul ăsta, este pur şi simplu reuniuni de ţări – cum a fost reuniunea de acum o oră – în care ţări care au anumite idei se coordonează pentru a pune împreună o idee pe masa Consiliului. Deci aici nu trebuie să avem vreo îngrijorare”, a explicat președintele.
Dan insistă: „Nu există vreo intenţie la nivel de reglementare”
Întrebat direct despre locul României, Dan a negat categoric orice diviziune oficială. Nici vorbă de tratate sau reguli care să facă diferența între membrii de primă mână și restul. Totul se reduce la discuții și alianțe pe subiecte anume.
O viziune optimistă.
Președintele a ținut să sublinieze ideea. „Nu există vreo intenţie la nivel de reglementare în interiorul Uniunii pentru regimuri diferite între ţări. Asta nu există”. El descrie tabloul actual ca fiind format doar din „coordonări între ţări”. Practic, grupuri de state cu interese comune pe teme ca economia sau ecologia își unesc forțele pentru a fi mai convingătoare. Atât.
Miza reală pentru România: Energie și banii din bugetul 2028-2034
Discuțiile teoretice sunt una, dar România are pe masă două probleme cât se poate de reale. Miza e imensă. Nicușor Dan a fost clar: prețul energiei și, mai ales, cum se vor împărți banii pentru competitivitate din viitorul buget UE pentru perioada 2028-2034.
„Unul este preţul energiei cu cele două componente, interconectarea reţelei şi taxele pe emisii de carbon care ridică preţul”, a detaliat președintele. A doua miză, poate și mai grea pe termen lung, ține de distribuirea fondurilor pentru creștere economică. Aici e bătălia. România vrea ca banii să nu fie alocați doar pe performanță, ci și pe criterii geografice. Altfel, dezastrul e aproape.
Teama de un „decalaj adâncit”: De ce fuge România de competiția pură
Care e frica cea mai mare la București? Simplu. Dacă banii pentru competitivitate merg doar la cei mai buni, statele deja bogate vor lua tot potul. Iar România și alții ca ea vor rămâne cu resturi. Consecința directă ar fi o prăpastie și mai adâncă între Vest și Est.
Dan a oferit un exemplu dureros. „Exemplul cel mai simplu e Horizon. Am avut un program de cercetare-dezvoltare al Uniunii Europene, în care România nu a luat practic nimic”. Logica sa e directă și greu de contrazis. „Dacă criteriile vor fi strict, strict competitive, atunci, să fim foarte oneşti, România şi multe ţări să le spunem de la graniţa Uniunii Europene nu vor avea mari şanse să ia banii ăştia. Şi atunci decalajul se va adânci, se va mări”, a avertizat președintele.
Scrisoarea care contrazice totul: Ce vrea de fapt Ursula von der Leyen
Ironia sorții… Tonul calm al lui Dan se lovește de o propunere venită direct de la șefia Comisiei Europene. Euractiv scrie că Ursula von der Leyen a pus pe masă, într-o scrisoare către liderii UE, exact ideea unei Europe cu viteze diferite. Soluția ei pentru a reporni economia europeană.
Iar propunerea ei nu e deloc o simplă „coordonare”. Von der Leyen a adus în discuție „cooperarea consolidată”. Acesta e un mecanism oficial, negru pe alb în tratatele UE. Ce înseamnă? Permite unui grup de minim nouă țări să avanseze pe anumite politici, fără să mai aștepte acordul tuturor celor 27 de state. Deci, o discuție liberă, cum zice Dan, sau o portiță oficială care lasă unii membri în urmă? Aici e toată miza.
Sursa: News
