A trecut mai bine de un an de când Nicușor Dan a preluat mandatul de președinte al României în iunie 2025, iar bilanțul arată un blocaj instituțional sever pe mai multe fronturi. Șeful statului a acumulat restanțe uriașe, nu a reușit să numească directori civili la SIE și SRI și nu a elucidat dilemele legate de anularea alegerilor prezidențiale.
Blocajul guvernamental și tacticile din interiorul PNL
Președintele lucrează cu o echipă incompletă de consilieri, suferind de un deficit major de personal mai ales pe zona de politică internă.
Cifrele și deciziile întârziate vorbesc de la sine.
Într-o analiză publicată recent de Libertatea, se arată că lipsa calităților de negociator politic a generat o criză profundă la nivelul statului. Nicușor Dan nu reușește să aducă partidele pro-europene pe poziții de win-win pentru a accepta formarea noului guvern, iar acest blocaj guvernamental riscă să devină o constantă a mandatului său la Cotroceni. Stilul său de leadership solitar, marcat de dificultatea de a delega sarcini și de lipsa de încredere în oameni, îi complică rolul constituțional.
Dar frustrarea generată de acest impas îl împinge spre folosirea unor arme politice autoritare. Pentru a-și asigura o majoritate parlamentară de moment, președintele a încurajat vocile disidente din PNL, bazându-se pe o alianță conjuncturală cu facțiunea Thuma pentru a fractura partidul.
E drept că o astfel de strategie cinică este extrem de riscantă pe termen lung. Fără a fi unită de valori comune, o echipă creată strict conjunctural se poate distruge la primul cutremur politic, iar aliatul de moment se poate transforma rapid într-un rival care să speculeze vulnerabilitățile președintelui până la anihilarea puterii sale politice.
Dosarul DNA și umbra vechii Securități
Un alt moment extrem de controversat este deschiderea dosarului DNA pe numele lui Ciprian Ciucu, exact înaintea congresului PNL. Ciucu este rivalul politic care a îndrăznit să critice deschis calitățile de primar ale lui Dan (înainte ca acesta să câștige cursa pentru Cotroceni).
Asistăm la o revenire a practicilor de poliție politică în România?
Să fim serioși, timing-ul deschiderii acestui dosar penal ridică semne de întrebare legitime privind viziunea democratică a actualului șef de stat. Există deja suspiciuni clare că, la fel ca fostul președinte Traian Băsescu, Dan recurge la tactica targeting-ului, folosind instituțiile coercitive ale statului pentru eliminarea adversarilor și intimidarea deciziilor politice din PNL. Este o mentalitate specifică vechii Securități de care leadershipul politic românesc încă nu s-a distanțat real.
Și totuși, fostul președinte a comentat direct impasul politic actual, tranșând public situația negocierilor de la vârful statului: „Grindeanu nu vrea premier, Bolojan vrea să rămână nelimitat, iar Nicușor Dan nu vrea anticipate”.
Adevăratul rival și problema eternă a SPP
În timp ce președintele își consumă energia în lupte interne cu liderul PNL Ilie Bolojan, adevăratul pericol crește nestingherit. Călin Georgescu, candidatul pro-rus care ar fi câștigat alegerile dacă judecătorii CCR nu le-ar fi anulat, înflorește electoral prin spectacolele oferite frecvent de Realitatea TV și Gândul, principalele sale vehicule media.
Iar asta se întâmplă deși Georgescu este judecat pentru cele mai grave infracțiuni din codul penal. Dan nu a încurajat nicio măsură, la nivelul instituțiilor statului, pentru demantelarea rețelelor corupte care l-au creat politic. Sub conducerea sa, cordonul sanitar dintre partidele parlamentare pro-europene și blocul suveranist s-a rupt, iar mesajele politice de extremă dreapta au fost normalizate în spațiul public.
Numai că vulnerabilitățile mandatului merg mult mai adânc în structurile de forță. Lucian Pahonțu este menținut ferm în cercul intim decizional ca director al SPP.
Acest serviciu de pază și protecție funcționează complet lipsit de un control democratic civil. Rapoartele anuale de activitate nu sunt publice pe site-ul Parlamentului, nu știm numărul exact al persoanelor care primește protecție și nici cât de eficient este cheltuit bugetul instituției. SPP funcționează în sistem militarizat, sub o carcasă instituțională de tip sovietic, o patologie istorică adesea catalogată drept stat în stat.
Legea tranziției din anul 1998, în baza căreia funcționează instituția, nu prevede nicio limită de mandat pentru funcțiile de conducere, permițându-i lui Pahonțu să ocupe postul de director timp de 20 de ani neîntrerupt, situație întâlnită de regulă doar în regimurile autoritare.
