Noua taxare pentru transportatori din 2026: cât va costa fiecare kilometru parcurs
Costul anual al taxelor de drum pentru un singur camion ar putea exploda de la aproximativ 1.200 de euro la peste 7.000 de euro. Această creștere de peste 500% este realitatea cu care se vor confrunta transportatorii români de la 1 ianuarie 2026, odată cu introducerea noului sistem de taxare rutieră, TollRO. Măsura, asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va schimba fundamental regulile jocului în transportul de marfă, iar undele de șoc se vor propaga rapid până la prețurile de la raft.
O creștere de 5 ori a costurilor
Noul sistem, denumit oficial TollRO, înlocuiește actuala rovinietă bazată pe timp cu o taxă calculată în funcție de doi factori esențiali: distanța parcursă și nivelul de emisii poluante ale vehiculului. La baza reformei stă principiul european „poluatorul plătește”, menit să încurajeze modernizarea flotelor auto și să finanțeze dezvoltarea infrastructurii rutiere, inclusiv a autostrăzilor. Simulările prezentate de autorități și analizate de jucători din piață, precum compania de logistică Eltra Logis, indică o majorare dramatică a cheltuielilor. Pentru un camion care parcurge 100.000 de kilometri pe an, costul taxelor va sări de la circa 1.210 euro în prezent la peste 7.000 de euro. Nici șoferii de autoturisme nu scapă. Rovinieta pentru mașinile personale este estimată să crească de la 28 de euro la aproximativ 50 de euro pe an.
România se aliniază trendului european
Introducerea TollRO nu este o inițiativă izolată, ci o aliniere la cerințele europene stabilite prin Directiva Eurovignette. România se alătură astfel unui grup extins de state care au implementat deja sau urmează să implementeze sisteme similare. „Sistemele de taxare rutieră funcționează deja în Austria, Germania sau Ungaria și vor fi introduse și în Olanda, Danemarca și alte state până în 2026”, explică Mihai Teodorescu, Managing Director la Eltra Logis. Germania și Austria au introdus astfel de taxe încă din 2005, iar Ungaria din 2013. Mai recent, Danemarca a implementat un sistem bazat pe distanță și emisii de CO₂ de la 1 ianuarie 2025 pentru vehiculele de peste 12 tone, iar Olanda va face trecerea de la Eurovignetă la o taxă similară cu cea a României de la 1 iulie 2026. Chiar și Polonia a anunțat majorări ale taxei de drum cu până la 6,6% de la începutul lui 2026.
Impactul în economie: scumpiri la raft și riscul ocolirii țării
Consecințele economice ale noii taxări sunt multiple și complexe. Specialiștii din domeniul logisticii estimează că majorarea taxelor de drum va duce la o creștere a costurilor totale de transport cu procente cuprinse între 5% și 10%. Această scumpire se va regăsi inevitabil în prețurile finale plătite de consumatori pentru aproape toate bunurile, de la alimente la electronice. Pe lângă impactul intern, există și un risc extern semnificativ. Chiar dacă intrarea României în spațiul Schengen rutier oferă un avantaj competitiv, noile taxe ar putea determina transportatorii internaționali, în special cei din Turcia, Bulgaria sau Grecia, să aleagă rute alternative. Ocolirea teritoriului național în favoarea unor țări precum Serbia ar putea reduce fluxurile de tranzit și, implicit, veniturile generate de acest sector.
Oportunitate sau povară pentru flotele auto?
Deși șocul financiar este evident, unii actori din industrie văd în TollRO și o oportunitate. Mihai Teodorescu consideră că noul sistem poate fi un „catalizator pentru modernizarea flotei”, stimulând înnoirea parcului auto. În prezent, multe dintre camioanele folosite pe rutele interne sunt vehicule vechi, retrase de pe cursele internaționale, cu niveluri ridicate de emisii. Taxele preferențiale pentru vehiculele electrice sau cu emisii scăzute ar putea schimba această realitate. Problema este că tranziția necesită investiții masive, greu de suportat, mai ales de către întreprinderile mici și mijlocii.
„Credem că o perioadă de tranziție clar definită și predictibilă este esențială, alături de măsuri de sprijin pentru transportatori, cu o atenție specială acordată întreprinderilor mici și mijlocii din sector”, a adăugat Mihai Teodorescu.
Industria solicită un dialog activ cu autoritățile pentru a găsi soluții de sprijin, cum ar fi subvenții pentru achiziția de camioane verzi sau scutiri de taxe pentru vehiculele ecologice. Fără astfel de măsuri, reforma riscă să afecteze grav competitivitatea operatorilor români și să pună o presiune uriașă pe un sector vital pentru întreaga economie.
