Pactul Verde European își pierde forța motrice după căderea guvernului german și criza politică care cuprinde Uniunea Europeană, potrivit unei analize publicată miercuri de Euractiv. Coaliția care a susținut agenda ecologică se destramă, iar prioritățile economice și de securitate capătă preponderență în contextul războiului din Ucraina și al crizei energetice.
Analiza comparează moartea Pactului Verde cu un mister de Crăciun, unde suspectul principal este criza economică și politică care zguduie Europa, conform publicației europene specializate în politici UE.
Germania abandonează agenda verde
Olaf Scholz, cancelarul german, nu mai are puterea politică să impună reformele verzi după prăbușirea coaliției sale guvernamentale în noiembrie. Partidul Social Democrat pierde teren în fața conservatorilor din CDU, care promit să relaxeze regulile climatice pentru a salva industria germană.
„Prioritatea zero este competitivitatea economică, nu obiectivele climatice utopice”, a declarat Friedrich Merz, liderul CDU și favorit pentru postul de cancelar după alegerile din februarie 2025. Această schimbare de paradigmă marchează sfârșitul consensului pro-verde care domina politica europeană din 2019.
Industria auto germană, pilonul economiei țării, se confruntă cu o criză fără precedent. Volkswagen anunță pentru prima dată în istorie închiderea de fabrici pe teritoriul german, iar BMW și Mercedes raportează scăderi de 15% ale vânzărilor de mașini electrice.
Franța și Italia urmează Germania
Emmanuel Macron, președintele Franței, se află într-o poziție politică fragilă după demisia premierului Michel Barnier săptămâna trecută. Noua guvernare franceză va fi nevoită să prioritizeze reducerea deficitului bugetar de 6.1% din PIB, ceea ce lasă puține resurse pentru investițiile verzi.
Situația se repetă în Italia, unde Giorgia Meloni, premierul italian, câștigă popularitate criticând „extremismul ecologist” de la Bruxelles. Partidul său, Frații Italiei, promovează o agendă pro-business care pune în primul plan gazele naturale și energia nucleară.
Mario Draghi, fostul premier italian, avertiza în septembrie într-un raport că UE riscă să piardă competitivitatea globală din cauza reglementărilor excesive în domeniul climatic.
Ursula von der Leyen schimbă prioritățile
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat luni o nouă strategie care pune accent pe „prosperitatea verde” în loc de „tranziția verde”. Schimbarea de terminologie nu este întâmplatoare – reflectă presiunea crescândă din partea capitalelor europene pentru politici mai pragmatice.
Comisia pregătește pentru februarie 2025 un nou pachet legislativ care va relaxa țintele de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030. Noile propuneri vor permite statelor membre să amâne cu până la trei ani implementarea unor măsuri controversate.
Bugetul UE pentru următorii șapte ani va aloca doar 25% din fonduri pentru proiecte climatice, față de 37% cât prevedea planul inițial din 2021.
Războiul din Ucraina schimbă calculul
Invazia rusă din februarie 2022 a forțat Europa să reconsidere prioritățile energetice. Germania cheltuie 200 de miliarde de euro pentru a-și securiza aprovizionarea cu energie, bani care trebuiau să finanțeze tranziția către regenerabile.
Polonia și România obțin derogări pentru a folosi cărbunele până în 2028, cu două ani mai mult decât prevedea calendarul original. Ungaria anunță planuri pentru două noi centrale nucleare cu tehnologie chineză, în ciuda obiecțiilor ecologiste din Parlamentul European.
Dependența de gazul natural lichefiat din SUA crește la 45% din importurile UE, ceea ce face dificilă respectarea angajamentelor climatice pe termen scurt.
Industria europeană în declin
Producția industrială în UE scade cu 2.9% anul acesta, primul declin semnificativ din 2009. Companiile europene relocalizează fabricile în SUA pentru a beneficia de Inflation Reduction Act, programul american de 400 de miliarde de dolari pentru energia curată.
BASF, gigantul chimic german, reduce cu 30% investițiile în Europa și își mută producția în China și SUA. Decizia afectează 26.000 de locuri de muncă și simbolizează exodul industriei europene.
„Europa devine necompetitivă din cauza costurilor energetice și a birocrației verzi”, explică Martin Brudermüller, directorul executiv BASF, într-o declarație care rezumă sentimentul din industrie.
