Din cauza alimentatiei nesanatoase si a sedentarismului, 1 din 10 romani are in prezent diabet zaharat, iar 3 din 10 sufera de prediabet. Cifrele sunt ingrijoratoare, mai ales ca aproximativ 20% dintre pacienti nu sunt diagnosticati cu aceasta boala, desi prezinta indici clari ai afectiunii. Pana in anul 2030, estimarile arata ca peste 10% din populatia Romaniei va suferi de diabet.
Faza invizibilă a bolii si rolul zaharului
V-ati gandit vreodata cum reactioneaza corpul la o simpla cafea dulce bauta dimineata? Zaharul ajunge rapid in sange, creste glicemia, iar pancreasul incepe imediat sa secrete insulina.
„Zaharul este periculos pentru sanatate. Doar ca nu este singurul periculos. In primul rand, conteaza frecvența cu care il consumam. Diabetul nu apare cand descoperim o glicemie crescuta, ci s-a instalat cu mult inainte. Boala incepe intr-un loc pe care aproape nimeni nu il verifica- la nivelul insulinei. Imaginati-va o persoana obisnuita care dimineata bea o cafea cu zahar. Mai mananca si ceva dulce pe langa. Zaharul ajunge repede in sange si creste glicemia, iar corpul reactioneaza imediat. Pancreasul incepe sa secrete insulina. Glucoza intra in sange si devine energie, ceea ce totul este perfect pentru moment. Dar, daca pacientul nu face miscare, energia nu este consumata si corpul o stocheaza sub forma de grasime. In ficat, sub forma de glicogen, care practic este o rezerva limitata. Din pacate asta se intampla zilnic, nu numai o data. Iar zaharul este in foarte multe alimente pe care le consumam pe parcursul unei zile. Pancreasul va fi obligat sa secrete din ce in ce mai multa insulina, iar cand corpul este suprasolicitat, celulele incep sa raspunda mai slab la insulina si apare rezistenta la insulina”, a explicat medicul specialist in diabet si nutritie Ancuta Frigioi, de la Hyperclinica MedLife Constanta.
Grasimea acumulata pe abdomen este un prim semnal de urgenta.
Capcana inlocuitorilor si analizele medicale
Multi romani incearca sa rezolve problema apeland la produse cu eticheta zero zahar. Numai ca lucrurile stau putin diferit in realitate. Intr-un material publicat recent de Adevarul, medicul demonteaza mitul indulcitorilor artificiali.
„Eu le spun pacientilor mei care au prediabet sau un risc de prediabet ca trebuie schimbat cu totul comportamentul, pentru toata viata. Daca doar ne pacalim cu produse cu eticheta Zero Zahar sau cu inlocuitori de zahar artificial nu rezolvam problema. Daca analizam indulcitorii precum aspartam sau sucraloza, acestia nu cresc glicemia, dar pastreaza gustul acela de dulce si practic pacalesc creierul, dar senzatia de foame apare mai devreme si pofta de dulce creste. Xylitolul sau eritritolul au un impact glicemic mai mic decat zaharul, dar pot produce disconfort digestiv. Avem și varianta naturala- stevia- care este mai buna metabolic decat celelalte.
Problema este ca se schimba ingredientul, dar nu comportamentul. Inlocuitorii de zahar nu rezolva problema metabolica. pe langa asta vom avea tendinta de a consuma mai mult, crezand ca nu are zahar. O dieta echilibrata inseamna sa reduc atat cantitatea, cat si frecventa consumului de dulce. E de preferat sa consum o patratica de ciocolata neagra, decat un litru de bautura racoritoare cu eticheta Zero Zahar. Sucurile sunt un accelerator metabolic al diabetului”, a precizat doctorul Frigioi.
Cand apare adipozitatea abdominala, pancreasul produce tot mai multa insulina. „Cand apare aceasta adipozitate abdominala ne putem gandi la rezistenta la insulina. Pancreasul produce din ce in ce mai multa insulina atunci cand mancam nesanatos. Și apare un paradox. Pacientul are glicemie normala si nu isi face griji. Dar insulina este crescuta și aici, de fapt, este faza invizibila a diabetului.
Ca sa ne dam seama cum stam ar trebui sa facem mai multe analize de sange cum ar fi: glicemie a jeun, luata dimineata pe nemancate, hemoglobina glicozilata, indicele HOMA care ne arata rezistenta la insulina, testul de toleranta la glucoza, care este subutilizat, profilul lipidic complet, transaminazele, creatinina, uree sumar de urina, ecografie abdominala- sa vedem daca ficatul e gras- adica sufera de steatoza hepatica, steatohepatita non-alcolica care poate duce catre fibrozare, ulterior catre o ciroza si chiar catre un hepatocarcinom. Mai trebuie sa vedem valorile pentru acidul uric, proteina C-reactiva, pentru ca este un marker al inflamatiei. In cazuri selectate putem sa luam Peptid C care ne arata cata insulina produce pancreasul,insulina si anticorpii pancreatici pentru diferentierea tipurilor de diabet”, a subliniat diabetologul.
Iar momentul zilei conteaza enorm. „Daca facem un terci de dimineata, spre exemplu, cu 40 de grame de ovaz cu iaurt cu 2% grasime, mai slab și mai bogat in proteina, la care adaugam cateva fructe de padure sau banana este in regula, dar daca pe parcursul zilei mai bem un suc, mai mancam si niste ciocolata, nu e bine. Degeaba avem un stil de viata sanatos in prima parte a zilei, daca spre seara nu mai tinem cont”, explica medicul.
Dieta si sportul schimba memoria metabolica
Daca analizele (efectuate in laborator) arata un prediabet, solutia imediata este regimul alimentar hipocaloric combinat cu miscarea fizica.
„Burta aceea nu este doar inestetica, este metabolica. Organismul a transformat trigliceridele in grasime. Grasimea nu este doar pe burta, ci si pe interior. In faza de prediabet recomand pacientilor o dieta alimentara hipocalorica, care ar trrebui sa devina ulterior stil de viata, pentru ca doar asa se vor mentine sanatosi. Corpul nostru are memorie metabolica. Și intotdeauna el va dori sa se intoarca la greutatea la care se simtea cel mai bine, chiar daca din punct de vedere medical nu era in regula. In functie de fiecare pacient in parte, resetarea memoriei metabolice este diferita ca timp. Miscarea si consumul de proteine sunt absolut necesare in procesul de slabire pentru a nu pierde masa musculara. Ficatul produce glucoza, iar muschiul consuma. pe langa asta o data cu inaintarea in varsta, masa musculara scade. Recomand exercitii cardio, dar si ridicare de greutati”, a detaliat medicul.
Sa fim seriosi, scaderea ponderala cu 10-15 kilograme nu este un proces usor, iar pacientul trebuie sa fie constient de pericole.
„Diabetul zaharat este o boala foarte parsiva care afecteaza toate organele, de la ochi pana la nervi. Mai rau este ca se instaleaza pe nesimtite, adica pacientul se simte bine, nu il doare nimic de cele mai multe ori si de aici apare si rezistenta la regimul alimentar. Prediabetul este momentul in care trebuie sa inteleaga ca i se mai da o sansa la sanatate prin schimbarea modului de viata. Daca are norocul sa nu fie nevoie sa recomandam si medicamente pentru o rezistenta severa la insulina, mergem pe dieta alimentara si sport care trebuie adoptate pentru totdeauna, daca vrea sa ramana sanatos.
Eu le explic mereu pacientilor mei ca aceste masuri trebuie mentinute pe termen lung. Cand scad in greutate se observa si o scadere a hemoglobinei glicozilate, indicele HOMA scade și el. La fel, se va vedea la ecografie ca un ficat steatozic de grad 3 ajunge la un ficat steatozic de grad 2. Dar toate aceste modificari se mentin doar daca ei adopta acest stil de viata pentru totdeauna. Nu este deloc usor pentru o persoana care e obisnuita sa manance gras, mult, dulce etc.
Sa slabeasca 10-15 kg. De multe ori e nevoie si de ajutorul unui psiholog. Eu empatizez cu pacientii mei si nu le tai de tot preferintele, dar le reduc. Daca inainte, pacientul bea 2 litri de bauturi carbogazoase pe zi, scadem la un pahar pe care sa-l imparta cum doreste toata ziua. In dieta apare si o stare de depresie, pacientul devine apatic pentru ca el isi lua starea psihica de bine din acele alimente. Daca este prea greu, va renunta”, avertizeaza specialistul.
Componenta genetica joaca un rol major, riscul fiind mult mai ridicat pentru persoanele cu istoric familial. „Preventia pentru pacientii care au in familie cazuri de obezitate si diabet trebuie sa fie si mai mult luata in serios. La fel in bolile cardiace care de multe ori deriva din cresterea ponderala. Inclusiv profilul lipidic poate fi moștenit genetic. Pentru ca noi din asta suntem construit, dintr-un ADN genetic. Beta thalasemia este si ea o boala moștenita, Testele genetice cum este si cel lansat de MedLife, Longevity 100+, sunt foarte bune pentru ca te ajuta sa previi, iar preventia este cea mai importanta”, a conchis doctorul Ancuta Frigioi.
Statisticile oficiale arata ca 50% dintre persoanele diagnosticate in prezent cu prediabet vor ajunge la diabet daca nu iau masuri.
