Ministrii energiei din UE cer noi foraje de gaze naturale. Romania figureaza in planul european

Nota de plata a importurilor scumpe

Blocul comunitar a reușit să reducă dependența de gazul rusesc de la 45% la doar 12% de la începutul războiului din Ucraina. Dar această mutare a venit cu un cost uriaș. Facturile pentru importurile de energie au adăugat deja 24 de miliarde de euro la cheltuielile Uniunii.

Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei?

Costuri uriașe la încălzire și electricitate pentru toți consumatorii europeni, inclusiv pentru români. Cum scrie Euronews într-o analiză publicată recent pe acest subiect, Europa a devenit extrem de expusă la volatilitatea pieței globale de gaz natural lichefiat (GNL), în special după perturbările legate de conflictul în care este implicat Iranul.

Documentul pregătit de Președinția cipriotă a UE pune o problemă clară pe masa discuțiilor: „Având în vedere șocurile actuale ale prețurilor și volatilitatea pieței globale de GNL, cum vedeți rolul resurselor interne de gaze ca un mecanism colectiv pentru stabilitatea prețurilor în întreaga Uniune?”.

Neptun Deep si rezervele din Marea Mediterana

Până la urmă, soluția rapidă pare să fie întoarcerea la resursele proprii. Documentul oficial menționează direct proiectul Neptun Deep din România ca exemplu principal de potențial intern. Țara noastră extrage deja gaze din Marea Neagră din martie 2025.

Cifrele vorbesc de la sine.

Cipru deține cele mai mari rezerve neexploatate din regiune. Evaluările geologice (confirmate și de estimările industriei de profil) indică o cantitate de aproximativ 324,1 miliarde de metri cubi de gaze. Volumul este echivalent cu consumul mediu anual al întregii Uniuni Europene.

Iar alte state membre nu stau pe loc. Grecia a lansat în luna aprilie prima campanie de foraje de explorare offshore din ultimii aproape 40 de ani. Grecii țintesc rezervele din Marea Ionică, iar operațiunile vor începe la începutul anului 2027. Italia ia în calcul reluarea proiectelor de explorare din Marea Mediterană, suspendate în 2019. Polonia dezvoltă perimetre în Marea Baltică, în timp ce Croația a semnat un acord susținut de SUA pentru extinderea conductelor de gaze în Balcani.

Critici dure din partea ecologistilor

Planurile de foraj lovesc direct în politicile climatice ale Bruxelles-ului. Comisarul pentru Acțiuni Climatice, Wopke Hoekstra, a reafirmat recent sprijinul instituției pentru oprirea forajelor de petrol și gaze.

Grupurile de mediu protestează activ. Într-o scrisoare trimisă înaintea reuniunii din Cipru, organizația Climate Action Network Europe a cerut miniștrilor să adopte un obiectiv anual obligatoriu pentru a reduce cererea de gaze cu 7%.

Și totuși, reprezentanții industriei apără proiectele de extracție. Secretarul general al Eurogas, Andreas Guth, a explicat poziția companiilor energetice.

„Asigurarea autonomiei strategice a Europei va necesita un mix energetic diversificat, inclusiv producția internă de gaze naturale, alături de extinderea accelerată a gazelor regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, atât interne, cât și importate, cum ar fi biometanul și hidrogenul”, a declarat Guth. Oficialul a precizat că adaptarea infrastructurii existente va proteja investițiile pe termen lung.

Tranzitia necesita trilioane de euro

Să fim serioși, integrarea completă a energiei eoliene și solare nu se poate face peste noapte. Experții avertizează că modernizarea rețelelor electrice și stocarea energiei la scară largă vor necesita investiții de trilioane de euro și ani de zile pentru implementare.

Comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, a rezumat situația încă din luna martie a acestui an.

„Pe termen scurt și mediu, vom avea nevoie în continuare de destul de multe gaze, iar această nevoie doar a crescut odată cu decizia noastră de a elimina treptat gazele rusești”, a declarat Jørgensen.

Liderii UE continuă să ceară gospodăriilor și companiilor să reducă consumul de energie, în așteptarea deciziilor oficiale care vor fi luate la Nicosia pe 13 mai.