Conflictul militar extins în care sunt angrenate Statele Unite, Israelul și Iranul se dovedește a fi mai costisitor pentru omenire decât recenta criză sanitară globală. Efectele confruntărilor depășesc granițele Orientului Mijlociu și lovesc direct în prețurile la carburanți și alimente pe care le plătim cu toții la raft.
Radiografia unui dezastru umanitar
Peste 3.300 de morți și 33.000 de răniți au lăsat în urmă raidurile americane și israeliene în Iran. Infrastructura civilă a fost făcută una cu pământul. Vorbim despre 20 de școli distruse și 240 de unități medicale, rețele de apă și obiective culturale avariate grav. Printre monumentele afectate se numără cinci situri din patrimoniul mondial UNESCO și 54 de muzee. Chiar în prima zi a ostilităților, 120 de elevi de școală primară și-au pierdut viața.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Libanul împarte aceeași soartă tragică în confruntările dintre Israel și gruparea Hezbollah. Bilanțul autorităților indică peste 3.700 de morți, victime fiind inclusiv femei, copii și personal medical. Peste un milion de libanezi au fost strămutați din calea bombardamentelor. Asta înseamnă, practic, o cincime din populația întregii țări.
Au murit peste 100 de persoane în Irak și circa 50 în Israel. Nici armata americană nu a scăpat fără pierderi. Cel puțin 15 militari și-au pierdut viața de la declanșarea ostilităților pe 28 februarie, în timp ce bazele americane din regiune au suferit daune majore. Atacurile iraniene cu drone au lovit indirect și infrastructuri hoteliere, aeroporturi și rafinării din Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain și Oman. În paralel, conflictul sângeros continuă, cu un bilanț care a depășit pragul de 70.000 de morți în Fâșia Gaza de la escaladarea din 2023.
Frâna de urgență pentru economia globală
Motorul economic mondial încetinește vizibil. Atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și Banca Mondială și-au revizuit în scădere prognozele de creștere globală. Analiștii Goldman Sachs estimează sec faptul că avântul economic al Statelor Unite va fi cu 0,5 puncte procentuale mai mic din cauza războiului.
O analiză detaliată publicată recent de Adevarul arată că Rezerva Federală a SUA (Fed) consideră acest conflict drept una dintre cele mai mari surse de instabilitate geopolitică de la începutul secolului. Experții americani compară impactul actual cu invazia rusă în Ucraina din 2022 sau cu războiul din Irak din 2003.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei din România? Când economia globală frânează și petrolul se scumpește, inflația importată lovește imediat în coșul zilnic de cumpărături al românilor și în prețul carburanților la pompă, anulând orice tentativă a BNR de a relaxa dobânzile la credite.
Oficialii de la Pentagon au calculat că, doar până în luna mai, cheltuielile directe ale SUA pentru acest război au atins 29 de miliarde de dolari. Justin Wolfers, profesor de economie la Universitatea din Michigan, avertizează că, adunând toate costurile indirecte, fiecare gospodărie americană ar putea ajunge să plătească mii sau zeci de mii de dolari pentru această conflagrație. Până și gigantul auto Toyota a raportat pierderi estimate la 3 miliarde de lire sterline din cauza scumpirii componentelor și a prăbușirii vânzărilor.
Șocul energetic și spectrul sărăciei extreme
Marea vulnerabilitate a hărții energetice rămâne Strâmtoarea Ormuz. Pe aici trecea 20% din volumul mondial de petrol și gaze înainte de război. Drept replică la atacurile americano-israeliene, Iranul a blocat navigația. Donald Trump a pus presiuni uriașe pe Teheran, regimul iranian a refuzat să ridice blocada, iar Washingtonul a impus propriile restricții asupra transportului maritim iranian.
Rezultatul? Un colaps logistic mondial.
Agenția Internațională a Energiei (AIE) cataloghează criza drept cel mai mare șoc suferit vreodată de lanțurile de aprovizionare cu petrol din istorie. Prețul combustibilului pentru aviație s-a dublat. Mii de curse aeriene au fost anulate, iar o companie aeriană din SUA a intrat direct în faliment. Până la urmă, blocajul a paralizat și producția de produse chimice și fertilizatori, cu impact imediat în prețurile la alimente. În Asia, multe restaurante s-au închis din cauza penuriei de gaz, iar în Thailanda unele temple au suspendat ritualurile de incinerare din lipsă de carburant.
Dar drama abia acum se conturează la orizont. Banca Centrală a Turciei a fost nevoită să își majoreze prognoza de inflație pentru sfârșitul anului de la 16% la 26%.
Și totuși, proiecțiile ONU (bazate pe efectele combinate ale recesiunii și prețurilor la energie) arată un scenariu și mai sumbru: aproximativ 32 de milioane de oameni riscă să cadă sub pragul sărăciei extreme în perioada următoare. În prezent, peste 800 de nave comerciale și aproape 20.000 de navigatori rămân blocați în regiunea strâmtorii Ormuz.
