Piețele europene se prăbușesc cu 3% și afectează economiile românilor

Andrei Ionescu
| 76 citiri
siguranța depozitelor bancare

Panică pe bursele europene

Indicele bursier european EU50, care urmărește cele mai mari 50 de companii din zona euro, s-a prăbușit cu 2,74% într-o singură zi, ajungând la 5824 de puncte la închiderea ședinței de tranzacționare de marți, 3 martie. Scăderea bruscă a șters câștigurile din ultima perioadă și a trimis o undă de șoc în rândul investitorilor, ridicând o întrebare firească pentru români: mai sunt sigure economiile din bancă? Analizăm cauzele declinului, de la războiul din Orientul Mijlociu la spectrul inflației, și explicăm, concret, ce se întâmplă cu un depozit de 10.000 de euro dacă o bancă din România ar avea probleme.

De ce cad acțiunile? Războiul din Orientul Mijlociu, principalul vinovat

Cifrele de la închiderea piețelor arată o nervozitate accentuată. Declinul de aproape 3% de marți vine după o lună întreagă de scăderi, în care indicele a pierdut 2,45%. Chiar dacă, pe ansamblul ultimului an, bursa europeană este încă pe plus cu peste 8%, volatilitatea recentă a speriat piețele. Scânteia care a aprins piețele vine din Orientul Mijlociu, unde conflictul militar dintre SUA, Israel și Iran a escaladat, provocând haos în transportul aerian și amenințând rutele vitale pentru aprovizionarea cu petrol și gaze, precum Strâmtoarea Ormuz.

Această instabilitate geopolitică se traduce direct în costuri economice. Prețul petrolului a crescut deja, iar în SUA benzina a sărit de 3 dolari pe galon. Economiștii se tem de un efect de domino. Un oficial al Băncii Centrale Europene a avertizat deja că un război prelungit în regiune ar putea provoca o „creștere substanțială a inflației” în zona euro și, implicit, ar putea frâna creșterea economică. Investitorii reacționează la aceste vești proaste vânzând active considerate riscante, precum acțiunile, și se refugiază în active mai sigure.

Ce legătură are inflația cu băncile?

Băncile sunt printre cele mai expuse companii la șocurile economice. Acțiunile lor sunt adesea un barometru pentru sănătatea întregii economii. Când apare teama de inflație ridicată și de recesiune, investitorii anticipează că profiturile băncilor vor scădea. Oamenii și companiile vor lua mai puține credite, iar riscul ca împrumuturile existente să nu mai fie plătite la timp crește. De aceea, în perioade de criză, sectorul bancar este printre primele lovite pe bursă. Scăderea indicelui EU50 reflectă, în mare parte, și neîncrederea în perspectivele de profit ale marilor giganți financiari europeni.

Cât de sigur este un depozit de 10.000 de euro în România?

Aici trebuie făcută o distincție clară între a investi la bursă și a avea un depozit bancar. Scăderea acțiunilor unei bănci pe bursă este o problemă pentru acționari, nu neapărat pentru deponenți. Răspunsul scurt este da, un depozit de 10.000 de euro este sigur. În România, ca în toată Uniunea Europeană, funcționează o plasă de siguranță extrem de solidă: Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Acest mecanism, reglementat prin legislație europeană și națională, protejează economiile populației și ale firmelor.

Concret, legea garantează orice depozit de până la 100.000 de euro (sau echivalentul în lei) per deponent, per bancă. Ce înseamnă asta? Dacă o persoană are 10.000 de euro la o bancă, acei bani sunt complet protejați. Chiar și în scenariul extrem de improbabil în care banca respectivă ar da faliment, FGDB este obligat să îl despăgubească pe deponent cu întreaga sumă în cel mai scurt timp. Plafonul de 100.000 de euro se aplică pentru fiecare instituție de credit în parte. Astfel, o persoană cu economii mai mari le poate plasa la bănci diferite pentru a beneficia de garanție pentru fiecare cont în parte, în limita plafonului.

Informații complete despre schema de garantare pot fi consultate direct pe site-ul oficial al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare. Așa că volatilitatea de pe piețele externe nu ar trebui să creeze panică în rândul celor care au economii sub acest prag. Sistemul a fost creat tocmai pentru a preveni crize de lichiditate și pentru a asigura stabilitatea financiară, protejând cetățenii de rând de turbulențele de pe piețele de capital.