Prebioticele și probioticele – tratament pentru depresie

Ce funcții îndeplinesc prebioticele și probioticele?

În cadrul unui studiu recent, neurobiologii de la Universitatea Oxford au descoperit că participanții cărora li s-au administrat prebiotice (adică hrana pentru probiotice) au avut mai puține episoade de anxietate sau un nivel mai scăzut de anxietate atunci când s-au confruntat cu stimuli negativi. Mai precis, în cadrul acestui studiu, participanții cărora li s-a administrat prebiotice au acordat mai puțină atenție informațiilor negative și mai multă atenție informațiilor pozitive. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că participanții care au luat prebiotice au avut niveluri mai scăzute de cortizol – un hormon al stresului care este asociat cu anxietatea și depresia. Totul începe să aibă sens dacă înțelegem că bacteriile intestinale produc sute de neurochimice, inclusiv jumătate din dopamină și 90% din serotonină. Din ce în ce mai frecvent, prebioticele și probioticele sunt recomandate femeilor care suferă de infertilitate, persoanelor care suferă de acnee, dar și în cazurile de depresie, stres și anxietate. Cu un aport de prebiotice și probiotice și un stil mai echilibrat de viață, s-ar putea ca următoarele teste sarcină să vă aducă vești bune. Administrarea de prebiotice și probiotice este recomandată și în timpul sarcinii.

Cum putem să îmbunătățim sau să menținem sănătatea sistemului intestinal?

Consumați alimente care sunt o sursă bună de prebiotice și probiotice. Cele mai importante alimente bogate în prebiotice sunt carbohidrații nedigestibili care hrănesc bacteriile probiotice. Prebioticele includ surse de fibre solubile și insolubile, cum ar fi inulina (se găsește în anghinare, sparanghel, praz, ceapă, usturoi, banane, cicoare), alimente cu amidon rezistent și glucomanan. Consumați probiotice care se găsesc în iaurturi, kefir și mâncăruri fermentate. Puteți opta și pentru suplimente sau produse naturiste pe bază de prebiotice și probiotice.

Reduceți consumul de medicamente și alimente care fac ravagii asupra sănătății sistemului intestinal. Ori de câte ori este posibil, optați pentru medicamente fără rețetă și nu vă administrați niciodată antibiotice fără recomandare din partea medicului. Evitați sau răriți consumul de carbohidrați rafinați, zaharuri și grăsimi saturate. Aceste alimente declanșează modificări ale bacteriilor intestinale asociate cu inflamația sistemică cronică. Acest tip de stare inflamatorie a fost identificat ca fiind un factor principal al depresiei. În plus, aceste alimente nu numai că susțin bacteriile dăunătoare, ci totodată provoacă modificări bacteriene care pot avea legătură cu pierderea flexibilității cognitive sau cu puterea de adaptare la schimbările inevitabile.