Creșterea prețurilor la alimente afectează în principal populația urbană și persoanele cu nivel scăzut de educație, cu consecințe grave asupra sănătății copiilor, inclusiv întârzierea creșterii, potrivit unui studiu publicat miercuri, 18 decembrie, potrivit Medical Xpress.
Cercetătorii au descoperit că atunci când prețurile alimentelor cresc dramatic în timpul unei crize economice, cei mai vulnerabili sunt copiii din mediul urban, care se confruntă cu riscuri crescute de malnutriție și obezitate.
Populația urbană, cea mai afectată de scumpiri
Studiul arată că familiile din mediul urban sunt mai vulnerabile la fluctuațiile prețurilor alimentelor comparativ cu cele din mediul rural. Aceasta se datorează faptului că populația urbană depinde în mare măsură de piața alimentelor pentru aprovizionare.
Persoanele cu nivel scăzut de educație sunt, de asemenea, mai susceptibile să adopte obiceiuri alimentare nesănătoase atunci când prețurile cresc. Aceștia tind să opteze pentru alimente procesate, bogate în calorii dar sărace în nutrienți esențiali pentru dezvoltarea copiilor.
Consecințe pe termen lung asupra sănătății copiilor
Malnutriția în perioada copilăriei poate avea efecte devastatoare asupra dezvoltării fizice și cognitive. Întârzierea creșterii, cunoscută sub numele de stunting, afectează nu doar înălțimea copilului, ci și dezvoltarea creierului.
Paradoxul malnutriției moderne se manifestă prin coexistența întârzierii creșterii cu obezitatea în aceleași comunități. Copiii care nu primesc suficiente nutriente esențiale pot dezvolta totuși obezitate din cauza consumului de alimente cu densitate calorică mare.
Specialiștii în nutriție subliniază că primii 1.000 de zile din viața unui copil, de la concepție până la vârsta de 2 ani, sunt cruciali pentru dezvoltarea sănătoasă. Deficiențele nutritive din această perioadă pot avea efecte ireversibile.
Impact economic și social pe termen lung
Consecințele malnutriției în copilărie se extind dincolo de sănătatea individuală, afectând întreaga societate. Copiii cu întârziere în creștere au performanțe școlare mai slabe și capacități cognitive reduse în viața adultă.
Din perspectivă economică, malnutriția infantilă costă țările în dezvoltare între 2% și 3% din PIB anual prin reducerea productivității forței de muncă și creșterea costurilor de sănătate.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că 149 de milioane de copii sub 5 ani suferă de întârziere în creștere la nivel global, majoritatea din familii afectate de insecuritatea alimentară.
Soluții pentru combaterea problemei
Experții recomandă implementarea de programe de protecție socială care să vizeze în mod specific familiile cu copii mici în timpul crizelor economice. Aceste programe ar trebui să includă vouchere pentru alimente nutritive și educație în domeniul nutriției.
Investițiile în educația părinților, în special a mamelor, s-au dovedit extrem de eficiente în îmbunătățirea stării nutriționale a copiilor. Femeile educate sunt mai susceptibile să ia decizii informate privind alimentația familiei.
Guvernele ar trebui să monitorizeze îndeaproape prețurile alimentelor de bază și să intervină rapid prin subvenții sau alte măsuri când acestea cresc peste nivelurile acceptabile pentru familiile cu venituri mici.
