Banca Națională a României și Guvernul au prognoze diferite pentru inflația de la finalul acestui an, deși ambele indică o temperare a creșterii prețurilor. BNR anticipează o inflație de 3,4% pentru decembrie 2026, în timp ce Comisia de Prognoză a Guvernului mizează pe o țintă de 3,6%. Diferența, deși mică la prima vedere, ascunde o luptă complexă cu încetinirea economică, riscuri fiscale majore și amintirea unui an 2025 marcat de austeritate. Totul depinde acum de echilibrul fragil dintre măsurile BNR și deciziile politice ale unui Guvern care încă nu a publicat bugetul pe anul în curs.
BNR: O prognoză revizuită în sus și un ton precaut
Cea mai recentă prognoză a Băncii Naționale a României (BNR), prezentată de guvernatorul Mugur Isărescu, plasează inflația la 3,4% la finalul lui 2026. Cifra reprezintă o revizuire în creștere față de estimarea anterioară, care era de 3,1%. Această ajustare semnalează că drumul spre temperarea prețurilor este mai anevoios decât se anticipa. „Nu arată rău. Ceva mai rău decât anterior, să zicem”, a recunoscut Isărescu, subliniind că prognoza este construită pe date mai vechi și se poate modifica „în mod sensibil”.
Misiunea BNR este una extrem de delicată. Pe de o parte, trebuie să controleze inflația de bază, cunoscută ca CORE2 ajustat, componenta care reflectă presiunile persistente din economie. Pentru a face asta, banca centrală trebuie să strângă cererea agregată, adică să tempereze consumul și investițiile. Problema? Economia dă deja semne de oboseală. „Avem deja o încetinire de creştere economică”, a avertizat guvernatorul. Provocarea, în cuvintele sale, este de a „drămui foarte atent cât de mult strângem cererea agregată”, pentru a nu arunca economia în recesiune.
Isărescu a pus pe masă și o listă clară de riscuri care pot deraia prognoza. Cel mai mare pericol este percepția piețelor privind credibilitatea politicilor economice, alimentată de „tensiunilor politice în creştere”. Acestea pot genera efecte majore asupra fluxurilor de capital, cu impact direct asupra lichidității din piață, a rezervelor valutare și, potențial, asupra cursului de schimb leu-euro.
Guvernul Bolojan: Optimism temperat de realitatea din buzunare
De cealaltă parte, Guvernul Bolojan, prin Comisia Națională de Strategie și Prognoză, vine cu o estimare ușor mai pesimistă, de 3,6% pentru finalul anului. Deși Executivul promovează un mesaj de redresare după un 2025 dificil, cifrele sale sunt umbrite de o serie de incertitudini. Cea mai mare dintre ele este lipsa bugetului de stat pe 2026. Fără coordonatele clare ale cheltuielilor și veniturilor statului, orice prognoză rămâne una teoretică.
Perspectiva guvernamentală vine după un an în care românii au fost nevoiți „să strângă cureaua”, confruntându-se cu pachete de austeritate. Anul 2026 nu a început mai blând. De la 1 ianuarie au intrat în vigoare noi presiuni fiscale, cu taxe și impozite care s-au dublat sau chiar triplat în anumite sectoare, alături de înghețarea unor venituri. Impactul se vede deja în consum, care, conform ultimelor datelor publicate de INS, a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 față de aceeași lună a anului precedent. Economiștii avertizează că, în ciuda optimismului oficial, 2026 va fi cel puțin la fel de greu ca 2025.
Lupta surdă dintre politica monetară și cea fiscală
Marea miză a anului 2026 este coordonarea dintre BNR și Guvern. Mugur Isărescu a subliniat că va conlucra cu noul Executiv pentru a găsi soluții care să reducă inflația fără a sacrifica economia. Totuși, el a avertizat că unele măsuri fiscale pot fi inflaționiste, lucrând exact împotriva eforturilor băncii centrale. „Nu ştim care va fi pachetul pe care îl va adopta Guvernul. Şi atunci trebuie să fim precauţi”, a declarat Isărescu.
„Treaba nu va fi uşoară. Inflaţia însă vine în jos, ceea ce este un lucru bun. Se creează astfel premisele (…) ca să reducem în partea a doua a anului, aşa cum s-a prognozat, şi rata dobânzii. Dar dacă avem stabilitate, dacă avem noi presiuni pe curs, noi ce facem? Reducem dobânda de politică monetară şi ea creşte în piaţă?” – Mugur Isărescu, Guvernator BNR
Acest scenariu evocat de guvernator nu este ipotetic. El a amintit de un episod recent, când „în trei zile s-a dus ROBOR-ul cu 2 procente în sus”, o dovadă a volatilității pieței la șocuri de încredere. O eventuală reducere a dobânzii de politică monetară, menită să ajute economia, ar putea fi anulată rapid de o creștere a dobânzilor din piață dacă investitorii devin nervoși. Totul, în contextul în care România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, un titlu deloc onorant care pune presiune suplimentară pe decidenți.
Ce urmează pentru români?
Pentru cetățeanul de rând, aceste cifre și declarații se traduc în costul coșului zilnic, rata la bancă și siguranța locului de muncă. O inflație de 3,4-3,6% este mult sub vârfurile din anii trecuți, dar rămâne peste ținta de confort a BNR și continuă să erodeze puterea de cumpărare. Scăderea consumului arată că populația resimte deja efectele combinate ale inflației trecute și ale măsurilor fiscale actuale.
Lupta cu prețurile este departe de a fi încheiată. Traiectoria finală a inflației în 2026 depinde de decizii politice și fiscale care încă nu au fost luate. Publicarea bugetului de stat va fi primul test major de credibilitate pentru Guvern, iar modul în care BNR va reacționa la pachetul fiscal va dicta costul creditului și stabilitatea cursului valutar pentru restul anului.
