Comisia Europeană a revizuit joi în scădere prognoza de creștere pentru economia europeană la doar 1,1% în 2026, de la 1,4% cât estima în toamnă. Perspectivele pentru zona euro sunt și mai pesimiste, fiind coborâte la 0,9%. Motivul principal este conflictul continuu din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Hormuz, care au dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie.
Cum loveste criza energiei in buzunarele europenilor
Raportul oficial de la Bruxelles arată clar că perturbarea piețelor globale de energie a înrăutățit mare situația economică. „Înainte de sfârșitul lunii februarie 2026, era de așteptat ca economia UE să continue să se extindă într-un ritm moderat, alături de o nouă scădere a inflației”, precizează documentul oficial. „totusi perspectivele s-au schimbat substanțial de la izbucnirea conflictului.”
Iar această criză nu este doar un subiect teoretic dezbătut în birourile Comisiei. Când petrolul se scumpește pe piețele internaționale din cauza fricii de blocaje pe rutele maritime cheie, românii simt asta direct și rapid la pompa de benzină. Apoi, costurile majorate de transport se transferă automat în prețul final al alimentelor de la raft, lovind direct în bugetul zilnic al familiilor.
Cifrele sunt clare.
Inflația la nivelul UE este prognozată să ajungă la 3,1% anul acesta, un nivel tras în sus tocmai de costurile uriașe cu energia. Vorbim de un punct procentual întreg peste așteptările inițiale ale specialiștilor europeni.
Cel mai scazut nivel de incredere din ultimele 40 de luni
Situația actuală amintește izbitor de anul 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a declanșat cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii. Așa cum arată o analiză publicată recent de Euronews, Comisia a descris actualele turbulențe drept „al doilea astfel de șoc în mai puțin de cinci ani”. Oficialii avertizează direct că dependența Europei de combustibilii fosili importați o lasă extrem de vulnerabilă ori de câte ori tensiunile geopolitice amenință aprovizionarea globală.
V-ați întrebat de ce oamenii sunt tot mai reticenți să cheltuie bani în această perioadă?
Încrederea consumatorilor a scăzut deja la cel mai redus nivel din ultimele 40 de luni. Gospodăriile se pregătesc pentru facturi mai mari la încălzire și carburanți, în timp ce companiile se confruntă cu costuri operaționale în creștere și o cerere mai slabă. Până la urmă, investițiile încetinesc firesc atunci când firmele dau piept cu condiții de finanțare mai stricte și cu o incertitudine tot mai mare. De altfel, și creșterea exporturilor slăbește pe fondul scăderii cererii globale.
Avertismentul de la Bruxelles privind lanturile de aprovizionare
Dar nu totul este complet negru. Bruxelles-ul susține că blocul comunitar este mult mai bine pregătit acum decât în timpul crizei declanșate de războiul din Ucraina. „Efortul de diversificare a aprovizionării, decarbonizare și consum mai mic de energie a lăsat economia UE într-o poziție mai bună pentru a absorbi șocul de astăzi”, a transmis Comisia Europeană.
Numai că decidenții europeni recunosc că riscurile rămân puternic orientate în jos. Raportul avertizează că o perturbare prelungită în Strâmtoarea Hormuz sau de-a lungul lanțurilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu ar putea scumpi și mai mult energia. Un astfel de scenariu ar deraia relaxarea inflației (așteptată pentru anul 2027) și ar putea bloca complet redresarea Europei.
Mai mult, deficitul de produse petroliere rafinate, îngrășăminte și alte materii prime industriale s-ar putea extinde prin lanțurile globale de aprovizionare, crescând costurile de producție și prețurile alimentelor în toată Europa.
Giorgia Meloni cere reguli fiscale mai relaxate
Între timp, guvernele europene se pregătesc pentru o presiune fiscală din ce în ce mai mare. Deficitele publice la nivelul UE sunt așteptate să crească, pe măsură ce statele majorează cheltuielile pentru a proteja cetățenii de facturile uriașe la energie, dar și pentru a spori bugetele apărării.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a cerut recent Comisiei Europene să relaxeze regulile fiscale pentru gospodăriile și industriile care se luptă cu costurile mari. Șefa guvernului de la Roma a argumentat că securitatea energetică ar trebui tratată cu exact aceeași urgență ca și cheltuielile pentru apărare. Baza cererii formulate de Italia este clauza derogatorie națională a UE (adoptată pe 8 iulie), care permite statelor membre o flexibilitate fiscală temporară pentru a crește cheltuielile de apărare în circumstanțe excepționale.
Italia a solicitat oficial la nivel european aplicarea unei flexibilități similare pentru implementarea de urgență a măsurilor de sprijin în domeniul energiei.
