Un grup de 42 de parlamentari de la AUR, SOS și POT, alături de neafiliați și membri ai PACE – Întâi România, a depus la Senat un proiect de lege care permite omagierea criminalilor de război și a legionarilor. Inițiativa, semnată inclusiv de lidera POT, Anamaria Gavrilă, propune abrogarea a cinci legi care combat fascismul, rasismul și xenofobia, invocând libertatea de exprimare.
Cine sunt semnatarii inițiativei
Proiectul a fost semnat de un număr total de 42 de parlamentari, un amestec de partide suveraniste și naționaliste. De pe lista AUR lipsește, în mod notabil, liderul George Simion. Iar printre semnatari se regăsește senatorul Sorin Lavric, cunoscut ca fiind unul dintre ideologii formațiunii politice.
Inițiativa legislativă deschide calea pentru omagierea unor figuri istorice condamnate pentru crime de război, precum Ion Antonescu, sau a liderilor legionari Corneliu Zelea Codreanu și Horia Sima.
Cinci legi actuale ar putea dispărea
Propunerea legislativă nu se oprește doar la principii, ci vizează direct eliminarea cadrului legal existent. Articolul 4 al proiectului cere, negru pe alb, abrogarea integrală a cinci acte normative cheie care privesc combaterea fascismului și a xenofobiei în România.
Lista completă a legilor vizate este următoarea:
- Legea 107/2006
- OUG 31/2002
- Legea 217/2015
- Legea 157/2018
- Legea 241/2025
„apărarea identității românești” ca justificare
Dar cum justifică aleșii o astfel de mișcare? Ei bine, totul este pus sub umbrela libertăților fundamentale. Unul dintre articolele cheie ale proiectului, mai exact alineatul 2 al articolului 3, stipulează că: „Folosirea libertății de conștiință, exprimare, informare, asociere – întru apărarea identității românești este recunoscută ca fundamental legitimă și nu poate fi restricționată pe nicio cale”.
Pe bune, o formulare care lasă loc de interpretări extrem de largi.
Fără teamă și autocenzură
În expunerea de motive care însoțește proiectul, semnatarii susțin că legislația actuală a creat un climat de frică. Ei argumentează că cetățenii se tem să își exprime valorile naționale de teama unor „interpretări arbitrare”.
Documentul oficial explică pe larg viziunea lor. „Sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”, se arată în textul depus la Senat.
Mai mult, inițiatorii consideră că lucrurile trebuie să se schimbe. „Într-un stat democratic matur, cetățeanul nu trebuie să fie pus în situația de a se teme că exprimarea atașamentului față de valorile, istoria, cultura și interesele naționale poate deveni obiectul unor interpretări arbitrare”.
