Zeci de mii de pensionari s-au trezit cu pensia tăiată cu până la 500 de lei în urma procesului de recalculare demarat la începutul anului. În loc de o majorare mult așteptată, mulți seniori au descoperit că efortul de a obține adeverințe, care i-a costat uneori și peste 1.200 de lei, a dus la o scădere a punctajului sau la o creștere simbolică, de doar 24 de lei. Procesul, menit să corecteze erori și să adauge la calcul venituri omise, s-a transformat într-un coșmar birocratic, cu dosare respinse pe bandă rulantă din cauza unor greșeli banale. Articolul de față explică, pas cu pas, ce acte sunt necesare pentru veniturile obținute înainte de 2001, de ce mii de adeverințe sunt greșite și care sunt capcanele care pot duce la o pensie mai mică.
Marea împărțire: de ce contează anul 2001
Procesul de recalculare a pensiilor în 2026 funcționează pe două viteze, în funcție de perioada la care se referă veniturile. Pentru anii lucrați după 1 aprilie 2001, datele sunt, în teorie, înregistrate electronic în bazele de date ale statului. Asta înseamnă că seniorii nu ar trebui să depună adeverințe suplimentare, iar recalcularea se poate face automat. Chiar și aici pot apărea probleme. Un pensionar a relatat că, deși a menționat în cerere doi ani lucrați recent, aceștia nu au fost luați în calcul pentru că nu a atașat și o adeverință, crezând că sistemul îi va prelua automat.
Adevărata bătaie de cap apare pentru perioadele de dinainte de 2001. Pentru orice venit suplimentar, spor sau muncă în condiții speciale din acea perioadă, adeverințele de la angajatori sau de la deținătorii de arhive sunt obligatorii. Fără aceste documente, veniturile respective pur și simplu nu există pentru Casa de Pensii, iar obținerea lor este un proces anevoios și costisitor.
Cele 3 adeverințe-cheie pentru veniturile vechi
Pentru a obține o majorare a pensiei pe baza veniturilor de dinainte de 2001, pensionarii trebuie să depună la dosar documente justificative. Deși situațiile variază, trei tipuri de adeverințe sunt esențiale pentru a adăuga la calcul sume care nu au fost luate în considerare la pensionarea inițială.
1. Adeverința cu veniturile brute lunare. Acesta este documentul central. Conform Legii nr. 360/2023, adeverințele trebuie să respecte un model strict, prevăzut în Anexa nr. 6. Multe firme continuă să elibereze documente în formate proprii, care sunt respinse din start. Pensionarii trebuie să ceară explicit acest formular standardizat.
2. Adeverința pentru sporuri cu caracter nepermanent. Aici intră al 13-lea salariu, prime, ore suplimentare și alte bonusuri care nu erau incluse în salariul de bază. Specialiștii avertizează însă că depunerea unei adeverințe care menționează doar sporurile, fără a include și salariul de bază din perioada respectivă, este inutilă. „Fără salariul de bază, adeverința nu poate fi valorificată”, au declarat experți citați de Newsweek.
3. Adeverința pentru munca în condiții speciale. Perioadele lucrate în grupe superioare de muncă sau în condiții deosebite pot aduce puncte suplimentare, dar trebuie dovedite cu documente clare, eliberate de angajator sau de succesorii legali ai acestuia.
Coșmarul birocratic: „vânătoarea” de greșeli care blochează dosare
Mii de dosare sunt respinse nu din rea-voință, ci din cauza calității proaste a adeverințelor. Casa de Pensii Brașov a tras un semnal de alarmă public, acuzând firmele de arhivare și angajatorii că eliberează documente pline de erori, pentru care pensionarii plătesc sume considerabile. Verificarea la ghișeu este sumară, iar problemele de fond sunt descoperite abia în etapa de analiză, care durează, în medie, 3-4 ore pentru fiecare document.
„În practică, se constată frecvent neconcordanțe între sumele defalcate și totalul venitului brut înscris în adeverință. Se alocă, în medie, 3-4 ore de lucru pentru analiza fiecărui document, ca în final, din cauza neconcordanțelor, să fim obligați să emitem o decizie de respingere”, explică reprezentanții instituției.
Problemele nu se opresc la calcule. Multe adeverințe sunt redactate cu fonturi foarte mici sau sunt copii de slabă calitate, ceea ce îngreunează procesul de introducere a datelor în sistemul informatic. Funcționarii caselor de pensii acuză că persoanele care întocmesc aceste acte sunt fie „incompetente, fie neatente”, iar rezultatul este un blocaj administrativ care îi costă timp și bani pe pensionari.
Jocul de noroc al recalculării: de la plus 425 lei la minus 500 lei
Rezultatele recalculării variază dramatic. În timp ce unii pensionari cu sporuri consistente nevalorificate anterior au primit majorări de până la 425 de lei, alții s-au ales cu creșteri simbolice, de 24 sau 80 de lei. Până la finalul lunii februarie 2026, când pensia medie în România era de 2.780 de lei, aproximativ 50.000 de pensionari primiseră deciziile, însă plata efectivă a banilor se face abia în a doua lună de la emiterea documentului.
Surpriza cea mai mare vine însă de la cazurile în care pensia scade. O pensionară a reclamat o tăiere de 500 de lei, iar tatăl unui alt român a pierdut 600 de lei. Explicația specialiștilor este șocantă: spre deosebire de alte procese de recalculare, la „Mica Recalculare” din 2026, dacă rezultă o pensie mai mică, pensionarul rămâne cu suma diminuată. Scăderea apare, de obicei, din două motive: fie adeverința depusă conține luni fără venituri declarate, ceea ce scade media, fie venitul brut înscris în adeverință este mai mic decât venitul net deja existent în sistem din cartea de muncă. „Trebuia să verificați înainte de a depune această adeverință”, avertizează un expert.
Imaginea de ansamblu: ce se schimbă și la pensiile private
În paralel cu recalcularea pensiilor de stat, anul 2026 aduce o reformă majoră și pentru sistemul de pensii private (Pilonul II și III). O nouă lege, Legea 2/2026, care va intra în vigoare la începutul lui 2027, schimbă fundamental modul în care beneficiarii își vor primi banii la pensionare. Măsura a fost o condiție prioritară a OECD pentru continuarea procesului de aderare a României.
Concret, românii nu vor mai putea retrage întreaga sumă acumulată într-un singur calup. La pensionare, vor putea primi o plată unică de maximum 30% din totalul activelor, în timp ce restul de 70% va fi transformat într-o pensie lunară, plătită în rate pe o perioadă de aproximativ opt ani. Curtea Constituțională a decis în noiembrie 2025 că această limitare nu încalcă dreptul de proprietate, validând astfel noua abordare menită să asigure un venit constant pe termen lung pentru viitorii pensionari.
Surse:
