După opt ani de promisiuni și amânări, dosarul medical cu șină devine istorie. Începând cu această lună, martie 2026, sistemul care le permite românilor să-și acceseze online întregul istoric medical este, în sfârșit, funcțional. De la analize de sânge și imagini RMN, până la rețete electronice și programări la medic, totul va putea fi gestionat de pe telefon sau laptop. Proiectul, finanțat masiv prin PNRR, promite să elimine drumurile inutile între cabinete și spitale. Articolul de față explică pas cu pas cum funcționează noul sistem, ce date conține, care este contextul european și, mai ales, ce etape de implementare mai sunt de parcurs până la integrarea completă.
Cum funcționează în practică?
Noul sistem, denumit oficial Platforma Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS), este gândit să fie interactiv și ușor de folosit. La plecarea din spital sau după o vizită la UPU, pacientul va primi pe e-mail un link. Pe baza adresei de e-mail și a numărului de telefon declarate la internare, își poate crea un cont securizat cu un cod și o parolă. Odată intrat în platformă, va avea acces la dosarul său electronic de sănătate.
Concret, aici se vor regăsi toate informațiile medicale, încărcate atât de furnizorii de stat, cât și de cei privați. Lista include rezultatele analizelor, interpretările investigațiilor, dar și imaginile brute de la un CT sau RMN. Mai mult, pacientul poate încărca personal documente medicale din alte clinici, inclusiv din străinătate. „Pacientul poate să își încarce și informații medicale efectuate în alte unități medicale, indiferent dacă sunt din țară sau din afară, publice sau private”, a explicat medicul Bogdan Diaconescu de la Spitalul Floreasca, una dintre unitățile care au testat sistemul.
Funcționalitățile nu se opresc aici. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat că platforma va permite și programări online la medicul de familie sau în ambulatoriu. Practic, documentele fizice dispar. „Rețeta electronică, scrisoarea medicală, trimiterea, toate documentele practic dispar și se mută în această platformă”, a declarat ministrul. Un exemplu simplu: medicul de familie prescrie un antibiotic, iar pacientul se duce la farmacie doar cu buletinul sau cardul de sănătate. Farmacistul va vedea rețeta direct în sistem și va elibera medicamentul, fără nicio hârtie.
Un drum de 8 ani, finanțat prin PNRR
Implementarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES) a început în România încă din 2018, însă proiectul a bătut pasul pe loc ani la rând. Accelerarea a venit odată cu fondurile europene. Din cele 400 de milioane de euro alocate digitalizării Sănătății prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 100 de milioane au fost direcționate către noua platformă PIAS. Perioada de dezvoltare efectivă a fost de 30 de luni, culminând cu lansarea din 2026.
Înainte de lansarea la nivel național, sistemul a fost testat în proiecte pilot. La Sibiu, de exemplu, platforma era deja funcțională pentru 21.000 de pacienți și 100 de medici. Spitale mari, precum Județeanul din Cluj sau Floreasca din București, au făcut ultimele probe tehnice la finalul anului trecut. Transferul datelor din vechiul sistem informatic (SIUI) în cel nou a fost un proces anevoios, care a durat aproape șase luni, conform estimărilor oficiale. Pe lângă dosarul pacientului, banii din PNRR au finanțat și modernizarea informatică internă a Ministerului Sănătății, un contract de 34,56 milioane de lei menit să digitalizeze fluxurile administrative.
Contextul european: ce este Spațiul European al Datelor de Sănătate?
Digitalizarea din România nu este un efort izolat, ci parte a unei strategii mult mai ample la nivelul Uniunii Europene. Totul se aliniază la cerințele Spațiului European al Datelor de Sănătate (EHDS), un proiect menit să creeze o piață unică pentru datele medicale. Regulamentul EHDS a fost publicat oficial în Jurnalul Oficial al UE pe 5 martie 2025 și a intrat în vigoare pe 26 martie 2025, stabilind un cadru comun pentru toate cele 27 de state membre.
Obiectivul este dublu. Pe de o parte, este vorba de „utilizarea primară” a datelor: un cetățean român aflat în vacanță în Spania va putea merge la un spital local, iar medicii de acolo îi vor putea accesa, cu acordul său, sumarul medical tradus, pentru a-i oferi cel mai bun tratament. Doar că regulamentul vizează „utilizarea secundară”: datele agregate și anonimizate vor putea fi folosite pentru cercetare, inovare și politici de sănătate publică.
„Prin acest proiect, intrăm în ultima etapă de digitalizare a Ministerului Sănătății prin PNRR, un pas esențial pentru un sistem public mai eficient, mai predictibil și mai aproape de oameni.” – Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății
Evident, securitatea datelor este o prioritate. Regulamentul EHDS, construit pe fundația GDPR, impune reguli stricte. Prelucrarea datelor în scop secundar se va face doar cu un permis eliberat de un organism specializat (health data access body) și doar în medii securizate, din care datele personale nu pot fi descărcate. Este interzisă folosirea datelor pentru marketing sau pentru decizii care ar putea dăuna unei persoane. Cetățenii vor avea și o opțiune de a refuza (opt-out) ca datele lor să fie folosite în scopuri secundare.
Ce urmează: termene stricte și certificare obligatorie
Deși sistemul românesc este acum funcțional, alinierea completă la standardele europene este un proces care se va întinde pe următorii ani. Regulamentul EHDS prevede o implementare treptată, cu termene clare. O noutate absolută este introducerea marcajului CE obligatoriu pentru sistemele informatice de sănătate (EHR), similar cu cel pentru dispozitivele medicale. Producătorii vor trebui să demonstreze că software-ul lor respectă cerințe esențiale de interoperabilitate și securitate.
Termenele limită pentru conformitate sunt eșalonate. Până în martie 2029, toate sistemele care procesează rezumate ale dosarului pacientului, rețete electronice și eliberări de rețete trebuie să fie certificate. Următorul prag este martie 2031, dată de la care cerințele se vor aplica și sistemelor care gestionează imagistică medicală, rezultate de laborator și bilete de externare. Aceste termene arată că, deși pasul făcut de România în 2026 este uriaș, drumul către o interoperabilitate europeană deplină este abia la început. Pentru români, însă, beneficiul imediat este clar: mai puțină birocrație și un control mult mai bun asupra propriilor date de sănătate.
