Liderul opoziției pro-democrație din Azerbaidjan, Ali Karimli, în vârstă de 61 de ani, petrece deja aproape o jumătate de an într-o celulă de înaltă securitate din Baku. Arestat pe 29 noiembrie sub acuzații de trădare, acesta lansează un apel disperat către partenerii comerciali occidentali să intervină înainte ca opoziția politică să fie eliminată definitiv.
Fereastra de oportunitate
Procesul său, inițial programat pentru jumătatea lunii februarie, a fost amânat tocmai pentru luna iunie. Într-un interviu publicat recent de Independent, familia sa atrage atenția că timpul expiră rapid, iar deciziile trebuie luate acum. Fiica sa de 28 de ani, Sezan, stabilită la Londra, avertizează asupra mizei momentului.
„Aliyev urmărește foarte atent care sunt reacțiile internaționale, iar odată ce începe procesul spectacol, îmi este foarte greu să mă gândesc cum ar putea da înapoi în acel moment. Costul politic ar fi mult mai mare”, a declarat tânăra.
Până la urmă, regimul testează apele pe plan extern.
Conditii extreme in arest
Dar cum arată viața în spatele gratiilor pentru un lider politic incomod? Răspunsurile lui Karimli, transmise prin intermediul familiei sale, descriu o realitate cruntă. „Regimul de aici este extrem de dur”, explică el din spatele gratiilor. „Unitatea de detenție a Serviciului Securității de Stat are cele mai stricte condiții din țară.”
„Pentru cineva care nu a comis nicio infracțiune administrativă sau penală, care și-a dedicat viața susținerii democratice pașnice, severitatea restricțiilor este, fireste profund neplăcută.”
El a fost ținut fără drept de comunicare timp de două zile înainte de a fi plasat în arest preventiv. Liderul politic susține că acuzațiile privind o lovitură de stat susținută de ruși sunt complet false, reprezentând „inversiunea precisă a poziției mele documentate și publicate”.
Pretul gazului si tacerea Europei
Iar aici intervine marea problemă a dependenței energetice. Regimul condus de Ilham Aliyev mizează pe un calcul cinic. Liderul azer crede „că guvernele europene, înfometate după surse alternative de energie după ce au renunțat la gazul rusesc, vor da tăcut la o parte valorile democratice”.
Această tăcere complice se simte direct și la București, unde importurile de gaze din zona caspică au devenit vitale pentru a menține prețurile stabile pe piața internă și a asigura necesarul energetic al României în iernile grele. E drept că securitatea energetică primează pentru orice guvern european, dar costul moral crește de la o zi la alta. Karimli arată că „politicile actuale reacționare și expansioniste fac dificil un parteneriat veritabil” cu Rusia, cerând integrarea în instituțiile euro-atlantice.
Represiunea atinge cote maxime
Organizațiile pentru drepturile omului au identificat cel puțin 340 de persoane reținute strict ca deținuți politici, printre care jurnaliști și activiști. Tensiunea a escaladat puternic în decembrie, când un critic al regimului, de doar 22 de ani, a murit prin aparentă sinucidere în închisoare. O investigație oficială nu a fost publicată niciodată.
Liderul Partidului Frontului Popular din Azerbaidjan (APFP) simte această presiune de decenii întregi (a primit interdicție de călătorie în 2005, iar sediul partidului a sărit în aer în 2014, într-o explozie uriașă). În 2020, partidul a reclamat că garda sa de corp ar fi fost torturată 12 ore pentru a depune mărturie împotriva lui.
„Campania represivă deja în curs… A atins acum punctul culminant odată cu arestarea mea”, spune Karimli. „Semnalează că a început o nouă eră – una în care autoritățile intenționează să elimine permanent opoziția politică organizată din Azerbaidjan.”
Reactia timida a comunitatii internationale
Și totuși, se mișcă ceva la nivel diplomatic? Marea Britanie, cel mai mare investitor străin din țară, a făcut câțiva pași. Un purtător de cuvânt al Ministerului britanic de Externe a precizat public poziția guvernului. „Am adus în discuție cazul lui Ali Karimli cu membri de rang înalt ai Guvernului azer, inclusiv presându-i să urmeze procesul legal corespunzător și să asigure accesul necesar la îngrijiri medicale în conformitate cu obligațiile și angajamentele lor internaționale.”
Oficialul de la Londra a adăugat că monitorizează cazul „alături de situația mai largă a drepturilor omului din Azerbaidjan, și ridicăm preocupări cu privire la protejarea libertăților direct la Guvernul azer.” Între timp, Amnesty International consideră acuzațiile drept „dubioase”, cerând eliberarea sa imediată în lipsa unor dovezi clare, iar Freedom House a acordat țării un scor de doar 6 din 100 pentru Libertatea Globală.
„Arestând liderii opoziției, închizând presa independentă și demontând societatea civilă, autoritățile elimină orice rută instituțională prin care nemulțumirea ar putea deveni acțiune politică”, explică liderul azer. „Ei nu abordează condițiile de bază. Ei previn ca acele condiții să producă consecințe, deocamdată.”
Numai că timpul nu are răbdare, iar Sezan Karimli face un ultim apel. „În acest moment, are șansa să renunțe discret la acuzații și cumva să-și salveze imaginea. După ce începe procesul, va fi mult mai complicat și mai costisitor din punct de vedere politic.” Karimli însuși cere acțiune fermă, spunând că „oficialii occidentali trebuie să acționeze cu previziune și curaj veritabil în Caucazul de Sud. Fereastra pentru consolidarea progresului democratic în regiune necesită un angajament susținut, necondiționat, nu diplomația precaută a convenienței.” Azerbaidjanul se bazează pe exporturile de petrol și gaze pentru aproximativ jumătate din PIB, iar o decizie externă fermă ar putea schimba rapid calculele puterii de la Baku.
