Vorbim cu aproape 28% mai puțin decât acum un deceniu. Ce spun cercetătorii

Cifrele unui declin neașteptat

Cercetătorii au analizat datele din 22 de studii diferite, care au inclus 2.200 de participanți (majoritatea americani, cu vârste între 10 și 94 de ani) ale căror conversații zilnice au fost înregistrate audio. Concret, numărul mediu de cuvinte rostite a scăzut de la 15.900 în 2007 la 12.700 în 2019. Diferența este de 338 de cuvinte pe zi.

Asta înseamnă peste 120.000 de cuvinte mai puțin în fiecare an, subliniază Matthias Mehl, profesor de psihologie la University of Arizona. E drept că nu există date după 2019, dar Mehl a declarat că ar fi „surprins” dacă tendința s-ar fi inversat între timp.

Nu e doar vina telefoanelor

La prima vedere, am da vina pe smartphone-uri și rețelele sociale. Și, parțial, am avea dreptate. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Declinul a fost observat și la adulții mai în vârstă, mai puțin pricepuți la tehnologie. Până la urmă, cum vine asta?

„Asta sugerează că vârsta, sau doar utilizarea tehnologiei, nu explică pe deplin tendința”, a explicat Valeria Pfeifer, profesor asistent la University of Missouri-Kansas City. Cauza pare să fie o schimbare mai largă în modul în care trăim.

Matthias Mehl completează imaginea. „Am pierdut o mulțime de conversații mici, incidentale: să ceri ajutor unui casier, să ceri indicații unui străin, să stai de vorbă cu un vecin”.

Impactul asupra sănătății mintale

V-ați gândit vreodată ce înseamnă, concret, această tăcere tot mai prezentă? Dincolo de cifre, impactul se resimte la nivel social și psihic. Mehl notează că pierderea cuvintelor rostite ar putea fi un indicator al epidemiei de singurătate, semnalată și de fostul medic general al SUA, Vivek Murthy.

„Cuvintele rostite poartă ceva ce cuvintele tastate adesea nu au – prezență, ton, spontaneitatea unui schimb real”, a remarcat Mehl. mai puține conversații înseamnă mai puțin timp petrecut în conexiune reală cu ceilalți. Pfeifer adaugă că singurătatea are efecte negative dovedite asupra sănătății, în timp ce conversațiile de zi cu zi au efectul opus: scad tensiunea arterială și ne protejează împotriva depresiei și anxietății, factori de risc pentru demență.

O singură conversație pe zi

Iar soluția ar putea fi mai simplă decât pare. Cercetări anterioare de la University of Kansas au descoperit că o singură conversație de calitate pe zi este suficientă pentru a îmbunătăți starea de bine.

Micile schimbări de comportament, acumulate în timp, ar putea schimba modul în care ne conectăm. „Oamenii s-au bazat pe limbajul vorbit de mai bine de 200.000 de ani și nu știm încă dacă o trecere către o comunicare mai digitală vine cu costuri sociale”, a spus Pfeifer. „Descoperirile noastre subliniază necesitatea de a înțelege mai bine cum atât comunicarea vorbită, cât și cea scrisă afectează singurătatea, sănătatea și starea de bine.”