Pe fondul crizei bugetare, au ieșit la iveală numeroase salarii exagerate din instituțiile publice. Lista așa-numitelor salarii „nesimțite” – disproporționate față de responsabilitățile postului – a fost chiar afișată ostentativ pe ușile unor instituții de către angajații revoltați de reducerile salariale anunțate. Proteste spontane au izbucnit în toată țara, funcționarii reclamând că, în timp ce li se taie sporuri de ~600 lei lunar, unii șefi de instituții câștigă nejustificat zeci de mii de lei pe lună. Contrastul este strident: în județe precum Vrancea, salariații de la Sistemul de Gospodărire a Apelor au denunțat public „nesimțirea” unor venituri din sistem – de la directori cu 8.000 lei net lunar (aprox. cât un profesor) până la muncitori pe circa 4.000 lei – în timp ce lor li se pregăteau tăieri de sporuri ce ar fi dus la scăderi salariale de până la 30% în august.
Conducători cu venituri uriașe: „locuri calde” fără justificare
Situațiile cele mai flagrante s-au înregistrat la vârful unor companii de stat și agenții. În iulie 2025, ministrul economiei Radu Miruță a dezvăluit că identificase directori cu salarii de peste 50.000 lei pe lună, pe care le-a numit „inacceptabile”. Printre exemple, șefii de la Institutul de Cercetări în Transporturi (INCERTRANS), compania minieră CupruMin sau Uzina Mecanică Dragomirești aveau remunerații lunare brute între 40.000 și peste 50.000 lei. „Nu vorbim de criterii de performanță, ci de un loc cald în care cineva primește o sumă de bani”, a explicat Miruță, criticând contractele „beton” create sub OUG 109/2011 (privind guvernanța corporativă) ce le asigură acestor șefi venituri aberante și greu de ajustat. De pildă, directorul INCERTRANS încasa circa 53.900 lei lunar (brut), nivel pe care ministrul l-a calificat drept sfidător față de bugetul statului.
Și în infrastructura feroviară s-au înregistrat cazuri șocante. Membrii conducerii CFR Călători – companie cronic subfinanțată – și-au majorat în 2025 indemnizațiile la 32.000 lei pe lună fiecare (peste 6.000 € net). Astfel, cei șapte membri ai Consiliului de Administrație și doi directori de top (directorul general și directorul financiar) au beneficiat de creșteri însumând ~3,5 milioane lei anual, adică +32.000 lei lunar/persoană. Ironia face că aceste măriri au avut loc în condițiile în care CFR Călători și compania soră CFR Marfă figurau în top 10 datornici la buget (fiecare cu datorii între 1 și 1,5 miliarde lei), ba chiar CFR Călători avertizase în iunie că riscă incapacitate de plată și oprirea trenurilor. „Pentru șefi avem bani – peste 6.000 € în plus lunar – dar pentru muncitori nu” a criticat Mihai Barbu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, subliniind că în asemenea condiții nu e rezonabil ca operatorul feroviar să ceară subvenții mai mari.
În sectorul economic lărgit, lista continuă. Loteria Română, de exemplu, a fost nominalizată de ministrul economiei între instituțiile cu salarii peste normele din sistemul public, „ghiftuită cu numiri politice”. Miruță a indicat că la Loterie a găsit retribuții mult peste nivelul normal și costuri nesăbuite (deplasări externe pentru plăceri personale, un director care se plimba pe banii statului la Las Vegas). Astfel de „sinecuri” bine plătite erau ținta noilor controale: ministrul a anunțat audit și revizuirea criteriilor de performanță la Loterie și în alte companii, afirmând că Guvernul condus de Ilie Bolojan va „intra cu drujba în salariile nesimțite din aparatul de stat”. Obiectivul declarat era ca, până la finalul lunii iulie, aceste venituri exagerate să fie ajustate drastic în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, după ce primul pachet impusese deja sacrificii populației și firmelor private.
Majorări salariale artificiale în luna mai 2025
Un capitol aparte îl constituie auto-majorările de salarii operate chiar de unii beneficiari, în pragul austerității. Investigațiile au arătat că, în luna mai 2025, imediat înainte de instalarea noului Guvern, mai mulți șefi din companii de stat și-au acordat creșteri spectaculoase de venituri. Radu Miruță a dezvăluit că membrii Consiliilor de Administrație din anumite întreprinderi și-au mărit indemnizațiile de până la 5 ori față de nivelul anterior. Exemple concrete oferite de ministru: la Șantierul Naval Mangalia, indemnizația lunară a unui membru CA a fost urcată de la 2.260 lei la 15.500 lei în mai 2025; la compania de armament Romarm, de la 6.500 lei la 19.950 lei. Aceste creșteri (de +586% și respectiv +207%!) au fost decise tocmai în perioada în care liderii politici căutau soluții de reducere a cheltuielilor bugetare. „Ne străduiam să tăiem din cheltuieli, iar în companiile de stat se măreau indemnizații de management cu până la cinci ori față de luna mai” – a relatat Miruță situația, subliniind tupeul bugetarilor de lux.
Un caz emblematic este la Salrom (Compania Națională a Sării): directorul general și-a văzut salariul majorat de la 32.000 lei la 38.000 lei imediat după izbucnirea unei crize grave la Salina Praid. Pe 28 mai 2025, la doar două zile după ce o galerie s-a prăbușit la Praid (tragedie care mobilizase autoritățile și îngrijorase întreaga țară), Adunarea Generală a Acționarilor Salrom a aprobat această mărire salarială de ~19%, în plină situație de urgență. „E drept asta? Nu e drept” – a comentat ministrul economiei, revoltându-se că, în loc de asumare, conducerea companiei și-a adăugat beneficii. Miruță a explicat că asemenea decizii au fost posibile deoarece consiliile de administrație și-au fixat indicatori de performanță derizorii, ușor de îndeplinit, și au încheiat selecții de mandate în regim de urgență înaintea schimbării guvernului, tocmai pentru a-și blinda contractele pe următorii 4 ani. Noua conducere a ministerului a promis însă că va reevalua acești indicatori și va verifica activitatea fiecărui director: „Bănuiala mea este că mulți nu îi vor îndeplini și nu vor rămâne. Fie îi voi felicita, fie îi voi trimite să învețe performanță în mediul privat”, a avertizat Miruță.
Măsuri dure și creșteri de taxe sub guvernul Bolojan
Toate aceste derapaje salariale au avut loc pe fundalul unei situații bugetare critice a României, ce impunea măsuri de austeritate fără precedent. Guvernul de coaliție condus de premierul Ilie Bolojan (învestit după demisia cabinetului Ciolacu) s-a angajat în primăvara-vara 2025 într-un plan drastic de reducere a deficitului, care ajunsese la un nivel record (aproape 10-11% din PIB conform estimărilor oficiale). Pentru a evita un dezastru financiar – „intrarea în incapacitate de plată” – autoritățile au conceput un pachet amplu, combinat, de tăieri de cheltuieli și majorări de taxe. Premierul Bolojan a subliniat că preferă să elimine risipa din sectorul public înainte de a împovăra mediul privat cu taxe, însă realitatea deficitului impunea ambele direcții.
Reducerea cheltuielilor bugetare a vizat în primul rând sectorul bugetar: s-a decis înghețarea angajărilor la stat și chiar redimensionarea organigramelor (prin desființarea unor instituții și posturi redundante, comasarea de agenții și reducerea personalului din primării, consilii județene și ministere). Totodată, guvernul a atacat capitolul sporurilor și indemnizațiilor: un plafon de 300 lei brut a fost impus pentru sporul de condiții vătămătoare (care anterior putea reprezenta 15% din salariu, până la 1.500 lei). Alte sporuri considerate abuzive – de exemplu, cel de „complexitatea muncii” de 15% – erau propuse spre eliminare prin mult-discutata „Ordonanță Trenuleț”, putând reduce veniturile unor angajați cu până la 30%. De asemenea, s-a anunțat posibilitatea ca bugetarii să fie trimiși forțat în concediu fără plată 5 zile pe lună, ca măsură excepțională de economisire. În paralel, guvernul a țintit și „indemnizațiile scăpate de sub control” ale conducătorilor de instituții și companii de stat – adică tocmai acele salarii mari și beneficii (sinecuri) aflate la discreția consiliilor de administrație. Bolojan a cerut transparență totală: publicarea contractelor șefilor din toate autoritățile, pentru ca românii să vadă „unde este nesimțirea mare”, și a pledat pentru eliminarea imediată a oricărui director care nu înțelege că „nu mai merge cum a mers”, dacă legea permite demiterea sa.
Pe latura de venituri bugetare, Guvernul Bolojan a recurs simultan la creșteri de taxe, explicate ca fiind inevitabile. Începând cu 1 august 2025, TVA-ul standard a fost majorat de la 19% la 21% (iar cotele reduse – de pildă pentru alimente – de la 9% la 11%). Accizele la produse „vicioase” (alcool, tutun) și carburanți au fost majorate cu circa 10%, iar taxa pe profiturile băncilor a fost dublată de la 2% la 4%. O măsură sensibilă a fost impunerea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pentru partea din pensii care depășește pragul de 3.000 lei lunar. De asemenea, s-au înghețat pensiile și salariile din sectorul public (anul 2025 nemaicuprinzând creșteri sau indexări prevăzute inițial). Întregul pachet de măsuri fiscale și bugetare a fost etapizat în două tranșe: una la 1 august 2025 (cu un impact estimat de 23,36 miliarde lei în bugetul pe final de an, ~1,23% din PIB) și a doua de la 1 ianuarie 2026 (impact de 31,8 miliarde în 2026, ~1,56% PIB). Scopul declarat: reducerea deficitului la ~7,5% din PIB în 2025 și continuarea consolidării fiscale, pentru a recâștiga încrederea Comisiei Europene, a piețelor și a evita retrogradarea ratingului de țară.
PSD critică „reformele cu toporul” și apără posturile clientelare
Măsurile de austeritate și discuțiile despre tăierea privilegiilor au tensionat relațiile din coaliția de guvernare în a doua jumătate a anului 2025. PSD, aflat inițial la guvernare alături de PNL, a adoptat treptat o poziție critică vehementă față de metodele premierului Bolojan. Secretarul general PSD, Paul Stănescu, a acuzat public PNL și USR (partenerii din coaliție) că promovează reforme „rigide, heirupiste” (năvalnice) și a cerut o ședință de urgență a coaliției. Într-o postare pe rețelele sociale din 21 iulie 2025, Stănescu a sugerat chiar că PSD ar putea părăsi guvernarea dacă politicile actuale nu sunt schimbate. Liderul social-democrat a declarat că PSD a intrat la guvernare pentru a dezvolta România și a crește nivelul de trai, nu pentru a susține politici care „lovesc în cei mai vulnerabili: pensionari, mame, salariați pe minim, profesori, funcționari, militari”. „România nu este o corabie care se scufundă. Reformele nu se fac prin teroare administrativă, ci prin dialog, echilibru și responsabilitate”, a transmis Stănescu, denunțând lipsa de consultare reală în coaliție și deciziile luate fără analize solide. El a avertizat că PSD nu va accepta ca „viața oamenilor să fie sacrificată pentru un plan contabil rece și nedrept”, reiterând totodată că partidul său susține eliminarea risipei și abuzurilor, însă nu va tolera transformarea reformelor în măsuri de austeritate de tipul celor propuse.
De cealaltă parte, reprezentanții PNL au acuzat PSD de ipocrizie și de faptul că își apără propriul sistem de sinecuri. Deputatul liberal Gigel Știrbu a remarcat că social-democrații au început să atace chiar Guvernul din care fac parte nu din grijă pentru deficit – „pe care l-au ignorat ani la rând” – ci pentru că „simt că li se taie accesul la banii publici transformați, ani la rând, în sinecuri, afaceri, funcții aranjate și privilegii pentru clientela de partid”. Știrbu a dezvăluit, într-un mesaj devenit viral, panica din spatele ușilor închise ale PSD: „Au început să sune fiicele de la ANCOM, ginerii de la ASF, amantele de la ANRE, nepoatele de la Nuclearelectrica, verișorii de la Transelectrica”, adică rudele și apropiații plasați de politicieni în posturi bine plătite la stat, preocupați că își
Sursa: financiarul.ro
