Noua Lege a salarizării bugetarilor este gata, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, pe 22 aprilie. Proiectul, care vizează aproximativ 1,3 milioane de angajați la stat, urmează să fie publicat pentru dezbatere publică la începutul săptămânii viitoare, chiar dacă miniștrii PSD, inclusiv Manole, sunt așteptați să demisioneze joi. Actul normativ are deja toate avizele, inclusiv cel de impact bugetar de la Finanțe.
Un nou mod de calcul al salariilor
Reforma propusă schimbă din temelii modul de calcul al veniturilor din sectorul public. legea introduce un sistem de ierarhizare a salariilor de la 1 la 8, unde cel mai înalt nivel rămâne cel al președintelui României. Numai că, dacă legislația actuală stabilește că salariul șefului statului este de 12 ori salariul minim, viitoarea lege reduce acest raport la opt ori salariul minim.
Iar noutatea absolută este decuplarea de salariul minim pe economie. Baza de calcul va fi un salariu minim brut de referință, stabilit la 4.000 de lei. „Este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creșteri ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administrație să existe cineva care să câștige sub salariul minim. (…) Referențialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil”, a explicat ministrul Muncii, Florin Manole.
Creșteri, dar și posibile corecții
Premierul Ilie Bolojan a avertizat, în lunile trecute, că noua lege nu va aduce doar majorări. Se pare că vor exista și corecții acolo unde veniturile au crescut nejustificat. Dar ce înseamnă, pe bune, aceste corecții? V-ați gândit vreodată la asta?
„Mi-aş dori să avem o lege a salarizării în care să văd creşteri de salarii acolo unde trebuie. Dar poate să vedem şi tăieri de salarii acolo unde s-a sărit peste cal. (…) Probabil că intrarea ei în vigoare se va face etapizat”, a afirmat Premierul Ilie Bolojan.
Promisiunea ministrului Muncii: nimeni nu pierde bani
În ciuda declarațiilor despre corecții, ministrul Muncii susține că niciun bugetar nu va pleca acasă cu un salariu mai mic după aplicarea noii legi. E drept că sporurile vor fi reduse, însă salariile de bază vor crește pentru a compensa aceste modificări.
„Niciun salariu după noile grile nu va scădea. Nu vom avea oameni care să meargă cu mai puțin bani acasă pentru că nu ăsta e scopul. Avem niște categorii care vor fi ieșit din grilă. Dar pentru ei, la fel ca la pensii, vom veni cu un articol care să spună că se păstrează suma de acum, urmând ca la creșterile următoare să fii ajuns din urmă de ceilalți”, a explicat Florin Manole la Antena 3.
Logica din spatele acestor ajustări este legată și de contextul economic actual. „Suntem cu inflație foarte mare și să le mai și tai salariile oamenilor ar fi inacceptabil. Într-adevăr, reducem sporurile, dar păstrăm peste nivelul de 20% un nivel de cinci la sută pentru performanță, un lucru cerut și de Comisie și de bun simț și e corect”, a mai declarat ministrul.
Majorări moderate și implementare treptată
Cei care se așteaptă la creșteri spectaculoase vor fi, probabil, dezamăgiți. Majorările vor fi moderate, conform estimărilor oficiale. „Anticipez o lege cu niște creșteri de medii procentuale de o cifră, nu de două. Nu vreau să mă hazardez în promisiuni”, a precizat Manole.
Și implementarea se va face treptat, pe parcursul mai multor ani, proiectul fiind un jalon important asumat de România prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
„În 2027, oamenii vor primi salarii cu indicele pe care-l vom stabili la sfârșitul acestei săptămâni. După care, următoare indexare va fi până în 2028, dar vom avea creșteri în 2027, venite din reglaje”, a adăugat ministrul.
Legea merge înainte, indiferent de criza politică
Proiectul a fost finalizat după o întâlnire între conducerea PSD și reprezentanții confederațiilor sindicale. Chiar dacă scena politică este agitată, ministrul Muncii dă asigurări că legea va fi lansată în dezbatere publică și își va urma cursul firesc.
„Indiferent de ce se va întâmpla în următoarele zile, legea salarizării va fi gata, va fi disponibilă pentru dezbateri publice. (…) Există foarte multe argumente pentru care acest proiect poate să continue indiferent de conjunctura politică punctuală dintr-o instituţie sau alta”, a conchis Florin Manole.
