Salariul din anunț devine obligatoriu pentru angajatori în România și UE

Sfârșitul salariilor confidențiale

Principala lovitură: confidențialitatea salariului devine istorie. România are termen până la 7 iunie 2026 să implementeze Directiva Europeană privind transparența salarială. Concret, angajatorii vor fi obligați să includă nivelul salarial inițial sau grila de salarizare direct în anunțul de angajare. Dispare astfel practica interviurilor în care candidatul trebuie să ghicească așteptările financiare ale companiei.

Mai mult, directiva le va oferi angajaților dreptul de a solicita informații despre nivelurile medii de salarizare, defalcate pe sexe, pentru categoriile de salariați care prestează o muncă similară. Scopul declarat al Uniunii Europene este combaterea diferențelor de remunerare între femei și bărbați, dar efectul va fi o piață a muncii mult mai transparentă pentru toți.

Problema? Până la această dată, 9 martie 2026, Guvernul nu a publicat niciun proiect de lege oficial pentru consultare publică, deși termenul limită se apropie rapid. Specialiștii în dreptul muncii avertizează că adoptarea pe ultima sută de metri a acestor reguli va pune o presiune uriașă pe departamentele de HR pentru a-și alinia politicile interne de salarizare și procesele de recrutare.

Contract de muncă pentru curieri?

A doua mare transformare vizează economia „gig”, a platformelor digitale. Zeci de mii de livratori de mâncare și șoferi de ride-sharing, care acum lucrează ca PFA sau prin microîntreprinderi, ar putea fi reîncadrați ca angajați. O nouă Directivă Europeană privind munca pe platforme digitale, adoptată la finalul lui 2024, trebuie transpusă în România până la 2 decembrie 2026.

Elementul cheie este introducerea unei prezumții legale a existenței unui raport de muncă. Dacă platforma digitală exercită un anumit grad de conducere și control asupra lucrătorului, se va considera automat că între ei există un contract de muncă. Practic, sarcina probei se inversează: platforma va trebui să demonstreze în instanță că o persoană este un colaborator independent, și nu invers, cum se întâmplă acum. Această modificare ar putea aduce beneficii semnificative pentru lucrători: dreptul la concediu de odihnă, protecție în caz de boală și contribuții sociale plătite de angajator.

Schimbări la concediul medical și salariul minim

Pe lângă directivele europene, 2026 aduce și alte noutăți legislative cu impact direct în buzunarul angajaților. Încă de la 1 februarie 2026, au intrat în vigoare noile reguli privind concediile medicale. Prima zi de concediu medical nu mai este plătită, fiind suportată integral de salariat. Angajatorul acoperă indemnizația pentru zilele 2-6, iar plata din fondurile de asigurări de sănătate (FNUASS) începe abia din a șaptea zi.

În paralel, mecanismele de control au fost înăsprite. Casele de sănătate au primit competențe sporite pentru a verifica corectitudinea emiterii certificatelor medicale, putând sancționa medicii sau chiar anula dreptul la indemnizație pentru angajați în cazul unor nereguli. Angajatorii care au suspiciuni pot solicita direct acestor instituții să facă verificări suplimentare.

O veste bună vine pe partea de salarizare. Conform documentelor publicate de Ministerul Muncii, salariul minim brut pe țară ar urma să crească la 4.325 de lei pe lună începând cu 1 iulie 2026. Această majorare este stabilită printr-o nouă procedură, bazată pe indicatori economici, menită să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

ITM cu bodycam și noul REVISAL

Și asta nu e tot. Statul își ascute instrumentele de control și digitalizare. Din acest an, inspectorii de muncă pot purta bodycam-uri în timpul inspecțiilor și pot înregistra audio și video chiar și fără consimțământul persoanelor vizate. Măsura este menită să combată munca la negru și să ofere probe clare în cazul unor litigii.

Tranziția de la vechiul REVISAL la noua platformă online, REGES, rămâne o prioritate pentru autorități. În primul trimestru al anului 2026, controalele ITM se vor axa pe monitorizarea acestui proces, vizând cu prioritate întreprinderile mijlocii. Platforma REGES e mai mult decât un registru, ci devine un instrument de analiză a riscului pentru autorități, indicând unde ar trebui să aibă loc viitoarele controale. Sectoarele considerate cu risc ridicat, precum construcțiile, serviciile și domeniul sanitar, rămân în centrul atenției.

Anul 2026 se conturează astfel ca un an de cotitură pentru relațiile de muncă din România. Presiunea transpunerii legislației europene obligă la o modernizare forțată a pieței, cu un accent clar pe transparentizare și pe protejarea celor aflați în cele mai precare forme de angajare.