Stejarii bătrâni îşi intensifică procesul de fotosinteză ca răspuns la creşterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă

De asemenea, în experimentul realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Birmingham, o pădure bătrână de stejari a fost expusă la niveluri ridicate de CO2. Astfel, în primii trei ani ai unui proiect de zece ani, stejarii de 175 de ani au răspuns în mod evident la dioxidul de carbon prin creşterea constantă a ratei de fotosinteză.

În plus, rezultatele, primele anunţate în cadrul acestui experiment de proporţii desfăşurat în aer liber, publicate în cea mai recentă ediţie a jurnalului Tree Physiology, au arătat că stejarii maturi îşi extind rata de fotosinteză cu până la o treime ca răspuns la creşterea nivelului de CO2 până la valori care se preconizează că vor reprezenta media mondială până în anul 2050, potrivit noului studiu, informează Agerpres, preluând agenția Xinhua.

Oamenii de ştiinţă analizează acum frunzele, lemnul, rădăcinile şi solul pentru a afla unde ajunge carbonul suplimentar captat şi pentru cât timp rămâne captiv în pădure.

De asemenea, cercetarea a fost făcută într-un centru al Institutului de Cercetare Forestieră din Birmingham (BIFoR) în strânsă colaborare cu oameni de ştiinţă de la Western Sydney University, care desfăşoară un experiment similar într-o pădure bătrână de eucalipţi.

Mai mult, acestea sunt cele mai ample experimente din lume care analizează efectul schimbărilor globale asupra naturii.

Măsurători la 25 m înălțime

„Este o încântare să vedem că prima piesă din puzzle-ul carbonului se aşază la locul ei. Suntem siguri acum că arborii bătrâni răspund la nivelurile viitoare de dioxid de carbon. Cum răspunde întregul ecosistem forestier este o întrebare mult mai amplă, ce necesită numeroase investigaţii mai amănunţite. Acum mergem mai departe cu aceste investigaţii”, a precizat profesorul Rob MacKenzie, fondatorul BIFoR.

Profesorul David Ellsworth, implicat de asemenea în proiect, a spus că „acum cunoaştem modul în care pădurea bătrână răspunde în climatul călduros-temperat pe care îl avem în Sydney şi în climatul temperat blând de la latitudinile nordice medii unde este situat Birmingham”.

Totodată, cercetătoarea Anna Gardner, din Birmingham, care a condus măsurătorile, s-a declarat încântată de faptul că a contribuit la primele rezultate ştiinţifice publicate ale unui experiment de importanţă globală.

„Efectuarea măsurătorilor în vârful unui stejar de 25 de metri, zi după zi, a fost o muncă dificilă, însă a fost singura modalitate de a şti sigur cât de mult reuşeau copacii să fotosintetizeze din cantitatea în plus” de CO2, a detaliat ea.