Studiu. Inima umană poate produce celule musculare noi după infarct. Ce înseamnă descoperirea pentru pacienți

Cercetătorii de la University of Sydney, Baird Institute și Royal Prince Alfred Hospital din Sydney au observat o creștere a mitozei în cardiomiocite după infarct. Mitoza este procesul prin care o celulă se divide și produce celule noi, iar cardiomiocitele sunt celulele musculare care permit inimii să pompeze sângele.

Studiul arată că, deși după infarct rămâne țesut cicatricial, zonele afectate pot produce totuși noi celule musculare. Răspunsul natural nu este suficient pentru a preveni efectele grave ale infarctului și nu reface întreaga porțiune de mușchi pierdută.

Dr. Robert Hume, primul autor al studiului, a explicat că până acum se considera că zonele în care celulele inimii mor după infarct sunt deteriorate ireversibil. Cercetarea arată însă că inima produce celule musculare noi chiar și după formarea cicatricei, ceea ce deschide o posibilă direcție pentru tratamente viitoare.

De ce contează o regenerare atât de limitată

Un infarct poate distruge până la o treime din celulele inimii. Chiar dacă tratamentele moderne au îmbunătățit supraviețuirea imediată, o parte dintre pacienți dezvoltă ulterior insuficiență cardiacă. În această situație, inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru nevoile organismului.

Transplantul de inimă este în prezent singurul tratament curativ pentru insuficiența cardiacă, dar accesul la organe este foarte limitat. În Australia trăiesc aproximativ 144.000 de persoane cu insuficiență cardiacă, în timp ce în jur de 115 transplanturi de inimă sunt realizate anual. Bolile cardiovasculare reprezintă aproape un sfert din decesele din această țară, mai exact 24%.

Ce au observat cercetătorii la oameni

Oamenii de știință observaseră deja la șoareci că, după infarct, mai multe celule musculare ale inimii intră în diviziune. Noul studiu este prezentat ca prima demonstrație a aceluiași fenomen în inima umană.

Datele au venit din mostre de țesut cardiac prelevate de la pacienți vii care treceau prin operații de bypass la Royal Prince Alfred Hospital. Cercetătorii au colectat țesut atât din zone afectate, cât și din zone neafectate ale inimii. Tehnica a fost dezvoltată de profesorii Paul Bannon și Sean Lal, care lucrează la University of Sydney, Royal Prince Alfred Hospital și Baird Institute.

Folosirea țesutului cardiac viu le permite cercetătorilor să studieze într-un laborator procese care seamănă mai mult cu cele din organismul unui pacient decât modelele animale sau probele colectate după deces. Echipa a identificat deja mai multe proteine asociate anterior cu regenerarea inimii la șoareci.

Tratamentul este încă departe

Sean Lal, autor principal al studiului și cardiolog specializat în insuficiență cardiacă la Royal Prince Alfred Hospital, a spus că obiectivul pe termen lung este dezvoltarea unor terapii capabile să producă noi celule cardiace și să inverseze insuficiența cardiacă. El a susținut că modelele obținute din țesut uman viu ar putea oferi date mai precise pentru testarea unor astfel de tratamente.

Deocamdată, cercetarea demonstrează doar că inima adultă are o capacitate intrinsecă, adică proprie, de a produce unele celule musculare noi după infarct. Următorul pas este să fie înțeles mecanismul și să se afle dacă regenerarea poate fi amplificată în siguranță. Abia rezultatele unor studii viitoare ar putea arăta dacă această capacitate se poate transforma într-un tratament pentru inimile afectate.