SUA si Japonia intervin pe piata valutara. Prima actiune comuna pentru salvarea yenului

Miliarde de dolari aruncate în lupta cu piețele

Amploarea exactă a operațiunii desfășurate vineri nu a fost anunțată oficial de guverne. Dar analiștii citați de Financial Times estimează intervenția japoneză la 52,8 miliarde de dolari, în timp ce cotidianul economic Nikkei vorbește despre o sumă uriașă cuprinsă între 37,5 și 44 de miliarde de dolari.

Vorbim practic despre prima intervenție comună care constă în cumpărarea de yeni pentru a stimula moneda din 1998, potrivit datelor de la Tokyo.

Președintele american Donald Trump a confirmat operațiunea la bordul avionului Air Force One. Liderul de la Casa Albă a explicat presei că Statele Unite vor obține un „avantaj financiar” din această decizie, dar la bază „a fost în primul rând (…) un gest de prietenie”.

„Suntem foarte, foarte solizi din punct de vedere financiar. Ei, știți, au un yen care se depreciază și aveau nevoie de puțin ajutor. Iar noi suntem întotdeauna alături de Japonia”, a precizat liderul american.

Cum funcționează mecanismul și promisiunile miniștrilor

Cum ne afectează pe noi aceste mișcări tectonice de pe piețele asiatice? Până la urmă, piețele financiare sunt complet interconectate. Când dolarul este folosit masiv în intervenții valutare globale pentru a stabiliza monede majore, efectele se resimt inevitabil și în Europa, implicit în cursul leu-dolar. Asta dictează direct cât plătesc românii la pompă pentru carburanți sau pentru electronicele de import.

Iar oficialii americani sunt gata să pluseze. Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a scris pe rețeaua X că Washingtonul este pregătit de noi acțiuni.

„Nu vom ezita să participăm la noi intervenții comune”, a transmis Bessent pe platforma socială. El a adăugat că guvernul american „susține ferm măsurile monetare și de piață decisive luate de Tokyo pentru a corecta subevaluarea substanțială a yenului”.

Așa cum se arată într-o analiză publicată recent de Hotnews, această măsură a subliniat hotărârea celor două țări de a împiedica ca o vânzare masivă a yenului și a obligațiunilor de stat japoneze să genereze efecte colaterale la nivel global. O astfel de vânzare ar pune presiune pe randamentele titlurilor de stat americane, care sunt deja în creștere.

La rândul său, ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama, a explicat impactul imediat. „Această acțiune comună (…) a permis contracararea volatilității excesive și a fluctuațiilor haotice ale yenului din ultimele luni”, a declarat ea într-un comunicat de presă. Tot ea a salutat „aprecierea foarte pronunțată” venită de la Washington pentru „eforturile viguroase de revitalizare și stimulare economică” ale Japoniei.

Capcana dobânzilor și efectul asupra prețurilor

Dincolo de declarațiile oficiale, problema de fond rămâne diferența uriașă de dobânzi dintre cele două economii. Rata de referință a Băncii Japoniei este fixată la 1% din luna iunie. În Statele Unite, Rezerva Federală americană (Fed) ține ratele între 3,50% și 3,75%.

Această prăpastie alimentează direct fenomenul numit „carry trade”.

Mecanismul e simplu: investitorii se împrumută în yeni (unde dobânda e infimă) și investesc banii în monede cu randamente mult mai mari, lovind astfel direct în valoarea monedei nipone. Dacă Banca Japoniei va crește ratele, Fed ar putea face exact același lucru pentru a tempera inflația galopantă. Kelvin Wong, analist la MarketPulse, a explicat clar situația: „cifrele mai solide privind ocuparea forței de muncă ar putea consolida aceste anticipări”.

Michael Wan, analist la banca MUFG, aduce o nuanță importantă. „Episodele istorice de intervenții comune asupra yenului arată că aceste evenimente au loc, de obicei, în momente de cotitură”, a spus el, avertizând însă că „o evoluție a fundamentelor rămâne necesară pentru a observa o scădere mai durabilă” a dolarului în fața yenului.

Să fim serioși, un yen prăbușit aduce un avantaj clar pentru giganții exportatori japonezi, precum Sony și Toyota. Numai că aceeași monedă slabă scumpește automat importurile (în special cele de hidrocarburi denominate în dolari), alimentând inflația care macină bugetele cetățenilor și lovește în indicele de popularitate al prim-ministrului Sanae Takaichi. Vineri, pe fondul intervenției, yenul a înregistrat o creștere de 0,6% față de dolar, atingând pragul de 155,23 yeni pentru un dolar.