Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a aprins spiritele în București după ce a decis desființarea prin comasare a unor instituții culturale precum ARCUB și Creart. Măsurile, care includ și o tăiere obligatorie de 30% din posturi pentru a îndeplini cotele cerute de Guvern, au stârnit un val de critici din partea artiștilor și a șoferilor, punând sub semnul întrebării strategia de comunicare a edilului.
Comasări, ironii și stadioane unite
ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte au fost desființate prin comasare. Proiectul inițiat de Ciprian Ciucu a fost criticat vehement, în special de artiștii independenți. Iar campania lor de imagine a surclasat, nu de puține ori, comunicarea oficială a Primăriei.
Reacțiile nu au întârziat să apară, una dintre cele mai vizibile fiind cea a actorului Alex Bogdan, care a ironizat logica din spatele deciziilor. „Am și eu idei și nu m-a întrebat nimeni. Dacă ar fi să mă întrebe și pe mine Ciprian Ciucu, am și eu idei. Ciprian, fii atent! Arena Națională, văd că ai pus ochii și pe ea. Comaseaz-o, tată. Deci bagă-le laolaltă: Arena Națională, Dinamo, Rapid… Fă un stadion din ăla MARE, bă, dar un stadion din ăla MARE, să încapă toată lumea acolo, frumos. Cu un singur director, cu o singură echipă. Nu știu se împart între ei, dar… să fie una, ce… atâtea stadioane, ce… cu atâtea terenuri și atâtea echipe. Deci una, dar mare”.
Leadership real sau eroare de comunicare?
Dincolo de ironii, se naște o întrebare legitimă. Este acest leadership „contra curentului” o dovadă de curaj politic sau o simplă eroare de comunicare? analistul politic George Rîpă consideră că scopul măsurilor este mai presus de imaginea reflectată pe rețelele de socializare. Ba chiar susține că un lider autentic trebuie să își asume astfel de decizii.
„Leadershipul real înseamnă să iei măsuri nepopulare, dar necesare. Alternativa este să iei măsuri convenabile, să fii populist, chiar dacă știi că acest lucru nu aduce niciun beneficiu societății pe termen mediu și lung. La o scară mai mare, e de apreciat mai degrabă un lider care merge contra curentului de opinie din acel moment decât cel care nu face nicio schimbare deși lucrurile merg într-o direcție greșită.”
Nevoia de adaptare și capcana emoțională
O altă măsură care a încins spiritele a fost cea legată de parcările publice, care a adus o nouă categorie vocală în tabăra contestatarilor. V-ați gândit vreodată cum ar trebui comunicate astfel de decizii cu impact major? George Rîpă crede că unele măsuri au nevoie de o perioadă de pregătire a publicului.
„Da, unele decizii majore trebuie pregătite. La o scară mai mare, foștii președinți americani, fie că a fost vorba de Clinton, Obama sau Bush Jr, aceștia au pregătit opinia publică pentru intervențiile externe. Trump nu a făcut-o și susținerea pentru lovirea intereselor regimului terorist de la Teheran e relativ mică.”
Numai că, în politică, lucrurile stau puțin diferit. E drept că politicienii pică adesea într-o capcană, lăsându-se influențați de grupuri foarte vocale. „Asta este capcana în care pică de foarte multe ori politicienii, se lasă influențați de media sau de anumite grupuri ideologice, de interese, foarte vocale. Când iei o decizie, trebuie să dai deoparte acest zgomot de fond.”
O singură poveste poate învinge o statistică.
Analistul explică și de ce. „Cine a studiat psihologia maselor știe că, oricât de cinic ar părea, povestea unei singure persoane sau a unei familii are o forță mediatică mai mare decât statistica. Dar rolul unui politician nu este acela de a păstra direcția corectă indiferent de acești stimuli. Comunicarea trebuie dusă pe două direcții: pe de o parte cu cei implicați, pe de altă parte, cu publicul.”
Cel mai bun moment pentru decizii dificile
În mod paradoxal, începutul unui mandat este cel mai bun moment pentru reforme dure. „Nu doar că nu e riscant, dar e chiar recomandat ca la început de mandat să iei măsurile nepopulare. Dacă măsurile sunt bune, și se vor dovedi astfel în timp, vei avea de câștigat, inclusiv electoral”, afirmă Rîpă.
Pe lângă logica politică, există și cea managerială. „Este mereu de preferat ca noul manager să se impună de la început ca lider, să prezinte atribute precum fermitatea. Dacă noul manager păstrează pentru prea mult timp modul de funcționare anterior, dacă evită să facă schimbări majore, inclusiv nepopulare, structura respectivă l-ar putea vedea ca fiind slab. Apoi, îi va fi și mai greu să convingă subordonații să-l urmeze și să facă parte din echipă”, mai spune analistul.
Cheia, în opinia sa, este onestitatea. Publicul poate accepta mai ușor măsuri nepopulare dacă percepe coerență și sinceritate (cazul Bolojan fiind un exemplu des invocat). „De cele mai multe ori, oamenii înțeleg când au în față un politician cinstit și îl urmează chiar și atunci când vine cu propuneri nepopulare – exemplu este premierul Bolojan care nu scade în sondaje în ciuda unor măsuri nepopulare.”
Soluția nu e simplă. „Strict în cazul de față, singura modalitate este aceea de a discuta direct cu publicul. Este clar că atunci când iei măsuri care afectează o categorie, acea categorie nu te va îndrăgi și va acționa vocal împotriva ta. Tocmai de aceea, este important să oferi argumentele tale și societății de care depinzi din punct de vedere electoral.”
