Mișcările involuntare, precum tremorul, pot fi o sursă majoră de anxietate. Mulți oameni ajung să le ascundă, așa cum au povestit public actorul canadiano-american Michael J. Fox sau Rob Mallard din serialul Coronation Street. Specialiștii avertizează însă că un consult medical la timp este esențial, deoarece tremorul poate semnala afecțiuni neurologice, inclusiv boala Parkinson. În contextul Zilei Mondiale a Bolii Parkinson, marcată pe 11 aprilie, Laura Phillips, consilier senior la Parkinson’s UK, oferă sfaturi clare despre când ar trebui să ne îngrijoreze un tremor.
Ce este tremorul și cum afectează viața de zi cu zi
Parkinson’s UK definește tremorul ca o mișcare de tremurat repetitivă și incontrolabilă care afectează o parte a corpului, cum ar fi mâna sau brațul. Prezența unui astfel de simptom poate interfera serios cu activitățile cotidiene. E drept că, la prima vedere, nu pare mare lucru.
„De exemplu, să faci ceva destul de simplu fără tremor, cum ar fi să închizi un fermoar, nasturii sau șireturile, ar putea fi destul de dificil pentru cineva care se confruntă cu un tremor”, explică Phillips. Dar problemele nu se opresc aici. „În plus, mulți oameni își exprimă îngrijorarea cu privire la modul în care tremorul le-ar putea afecta capacitatea de a conduce în siguranță, iar un diagnostic de Parkinson ar trebui raportat imediat autorităților rutiere.”
Orice tremor înseamnă Parkinson?
Stai puțin, orice tremurat al mâinii înseamnă automat Parkinson? Răspunsul este nu. „Un tremor este unul dintre cele mai comune tipuri de simptome motorii pe care le experimentează persoanele cu Parkinson, dar un tremor nu este întotdeauna un semn de Parkinson”, clarifică Laura Phillips. Ba chiar, lucrurile stau și invers. „Unele persoane cu Parkinson nu experimentează niciodată un tremor.”
Mai mult, există și alte cauze posibile. „si, este important de adăugat că și alte afecțiuni neurologice, cum ar fi scleroza multiplă (SM), pot duce la tremurături.”
Potrivit informațiilor medicale, un tremor devine adesea mai vizibil în condiții specifice de stres fiziologic și emoțional, de exemplu, atunci când ești stresat, obosit, anxios sau furios, după ce ai consumat cofeină sau alcool, după fumat, pe măsură ce îmbătrânești sau dacă îți este foarte cald sau frig. Phillips confirmă acest lucru: „Oboseala, stresul și anxietatea pot avea un impact mare asupra persoanelor care au simptome de Parkinson. Persoanele cu tremor care au Parkinson spun adesea că tremorul lor este mult mai accentuat atunci când trec printr-o perioadă de stres sau anxietate sau dacă nu au avut o noapte bună de somn.”
Tremorul specific bolii Parkinson
Deși fiecare pacient experimentează boala diferit, mulți dintre cei cu Parkinson se confruntă cu un tip specific de tremor, cel de repaus. „În cazul bolii Parkinson, de obicei cineva va experimenta un tremor în repaus, spre deosebire de un tremor de acțiune (care apare în timpul mișcării musculare voluntare) sau un tremor intens”, spune Phillips.
Acest tremor de repaus afectează adesea mâinile și picioarele și apare de obicei sub forma unui tremur de tip „numărarea banilor” (pill-rolling), care arată ca și cum ai încerca să rulezi o pastilă între degetul mare și arătător.
Dar nu este niciodată singurul simptom.
Iar atenția la alte semne este crucială. „Alte simptome mai puțin vizibile includ vocea care devine mai stinsă, scrisul de mână care devine mai mic (adesea denumit micrografie) și pierderea mirosului”, adaugă Phillips. „Problemele cu echilibrul, durerea, rigiditatea și oboseala sunt, si, simptome foarte comune, dar mai subtile, ale bolii Parkinson.”
Când e momentul pentru un control medical
Specialiștii recomandă să consulți un medic de familie dacă ai un tremor sau mâini care tremură și situația se înrăutățește în timp, afectându-ți activitățile zilnice. V-ați gândit vreodată că amânarea poate complica lucrurile?
„Te cunoști pe tine însuți mai bine decât oricine altcineva, așa că este important să ceri ajutor dacă ceva nu este normal pentru tine”, insistă consilierul de la Parkinson’s UK. „S-ar putea să nu fie Parkinson, ar putea exista alte motive pentru simptomele pe care le experimentezi, dar este întotdeauna bine să mergi și să verifici.” O sugestie practică este să ții un jurnal al simptomelor. „Păstrarea unei cronologii a simptomelor poate ajuta cu adevărat profesioniștii din domeniul medical să distingă orice tipare și să identifice dacă pare un model comun pentru Parkinson sau dacă se întâmplă altceva.”
Odată ajuns la medic, la ce să te aștepți? „În primul rând, un medic va dori să pună o mulțime de întrebări diferite despre starea ta generală de sănătate pentru a exclude lucruri cheie precum deshidratarea și infecțiile medicale care ar putea cauza simptome similare”, explică Phillips. „si, este probabil ca medicul să pună întrebări despre când ai observat prima dată tremorul și când tinde să apară. De exemplu, se întâmplă când stai și te uiți la televizor sau se întâmplă când te întinzi după ceva în dulap? Este mai rău sau mai bine în diferite momente ale zilei?”
Dacă medicul de familie suspectează Parkinson, te va trimite la un specialist. „Consultantul va continua să excludă alte lucruri și te poate trimite la anumite tipuri de scanări, cum ar fi tomografii computerizate (CT) sau RMN-uri, pentru a vedea dacă există alte cauze care ar putea provoca simptomele”, detaliază Phillips. „Unii oameni vor face, si, un tip special de scanare, numită scanare DAT (Dopamine Transporter Scan), care ajută la identificarea activității dopaminei în creierul unei persoane, neurotransmițătorul care lipsește din creierul persoanei atunci când are Parkinson.”
