Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, acuză Guvernul că vrea să preia la bugetul național sumele obținute din majorarea taxelor locale, lăsând primăriile cu aceleași resurse ca anul trecut, potrivit Adevărul. Edilul susține că premierul Ilie Bolojan le-a transmis reprezentanților Asociațiilor Municipiilor că bugetul pe 2025 este fundamentat pe creșterea taxelor locale.
Mecanismul de preluare a banilor la bugetul național
Primarul Craiovei explică modul în care Guvernul intenționează să preia sumele suplimentare rezultate din majorarea taxelor locale. „Cu alte cuvinte, primarii rămân cu înjurăturile, pentru că au crescut taxele locale, iar banii merg către bugetul naţional”, a declarat Vasilescu la Antena 3 CNN.
Mecanismul propus de Executiv presupune că diferența dintre vechile și noile taxe să fie preluată prin reducerea cotelor de IVG (impozitul pe venitul global) pe care guvernul le dădea localităților. „Dacă până acum cetăţeanul plătea 100 de lei, iar de anul acesta plăteşte 200 de lei, 100 de lei va fi luat la bugetul naţional. Pentru că nu are dreptul să ia din taxele locale, scade din cotele de IVG pe care guvernul le dădea localităţilor”, a explicat primarul.
Opoziția primarilor din toată țara
Lia Olguța Vasilescu susține că propunerea premierului Bolojan a fost respinsă de primarii din întreaga țară, indiferent de culoarea politică. „I-am transmis premierului la şedinţa respectivă că este exclus să acceptăm aşa ceva şi, atenţie, nu vorbesc doar despre primarii PSD, pentru că la întrunirea respectivă au fost primari din toată ţara, de la toate partidele”, a precizat edilul.
Primarul Craiovei face referire la tensiunile din consiliile locale, unde primarii sunt criticați pentru majorarea taxelor. „Am văzut şi eu ce se întâmplă zilele acestea cu primari înjuraţi peste care s-a intrat în şedinţele de Consiliu Local. Oamenii ăia, săracii, nu au nicio vină”, a mai spus Vasilescu.
Așteptările cetățenilor pentru servicii îmbunătățite
Edilul subliniază că cetățenii care plătesc taxe mai mari se așteaptă la servicii locale îmbunătățite, ceea ce nu va fi posibil dacă banii ajung la bugetul național. În condițiile în care administrațiile locale nu vor beneficia de resurse suplimentare, capacitatea lor de a oferi servicii mai bune rămâne limitată.
Această situație creează o problemă de credibilitate pentru primari, care trebuie să justifice în fața cetățenilor majorările de taxe fără a putea demonstra îmbunătățiri concrete ale serviciilor publice locale.
Discuțiile din coaliția de guvernare
Vasilescu precizează că subiectul urmează să fie tranșat în cadrul coaliției de guvernare în perioada următoare. „Domnul Bolojan ne-a anunţat în noiembrie că aşa este fundamentat bugetul. Păi nici nu s-a făcut bugetul, este o discuţie care va fi tranşată în coaliţie. Zilele acestea va fi discuţia”, a adăugat primarul Craiovei.
Edilul se arată ferm în privința poziției administrațiilor locale: „Nu vom accepta ca toţi banii care sunt din acest surplus să ajungă la guvern”. Această declarație sugerează că negocierile din coaliție vor fi tensionate pe acest subiect.
Poziția premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că impozitele au crescut pentru toate persoanele fizice începând cu 1 ianuarie 2026, această majorare reprezentând contribuția proprietarilor de locuințe la bugetele locale. Bolojan a susținut că banii ar urma să fie folosiți pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.
Totuși, din declarațiile primarului Craiovei rezultă că există o discrepanță între declarațiile publice ale premierului și discuțiile din cadrul întâlnirilor cu reprezentanții administrațiilor locale privind destinația reală a acestor fonduri.
Contextul majorării taxelor locale
Lia Olguța Vasilescu este primarul Craiovei din 2020, după ce a ocupat anterior funcția de ministru al Muncii în guvernele PSD. Aceasta este cunoscută pentru pozițiile sale ferme în apărarea intereselor administrațiilor locale și pentru criticile aduse politicilor fiscale ale guvernelor de dreapta.
Conflictul actual privind destinația fondurilor din majorarea taxelor locale reflectă tensiunile mai largi dintre administrația centrală și cea locală în privința autonomiei financiare a primăriilor și a capacității acestora de a-și finanța propriile proiecte de dezvoltare.
