S-a confirmat. România a intrat oficial în recesiune tehnică. Două trimestre consecutive de contracție economică au adus verdictul. Deși pe întregul an 2025 economia a bifat o creștere firavă de 0,6%, ultimele șase luni au fost un semnal de alarmă pentru manageri, care acum devin prudenți și apasă pedala de frână.
Anunțul făcut vineri de Institutul Național de Statistică, despre care a relatat pe larg HotNews, validează practic temerile care mocneau de luni bune în business. Scăderea încrederii se vede negru pe alb și în cifrele indicelui CONFIDEX. A plonjat. De la 51,3 la 47,2 puncte, semnalând o percepție tot mai pesimistă a antreprenorilor față de viitorul apropiat.
Frâna de mână trasă în mediul privat. „Trebuie să te pregătești”
Vântul rece al incertitudinii suflă tot mai puternic. Aproape opt din zece manageri, mai exact 78%, cred că în următoarele șase luni contextul legislativ și fiscal va deveni și mai puțin prietenos. Prudența a devenit cuvântul de ordine. Planurile de investiții? Puse în așteptare. Nimeni nu mai riscă.
Filosofia momentului este surprinsă perfect de Ion Lixandru, CEO-ul Romtrailer. „Stai și îți faci socotelile exact ca un gospodar care știe că din șapte recolte vei avea trei mai puțin bune și una proastă, pentru că așa este natura. Trebuie să te pregătești, să îți formezi o educație pentru reziliență, nu ca cei care, dacă au avut un an bun, cheltuie tot ce au agonisit.”
Surprinzător sau nu, în ultimele șase luni, situația s-a înrăutățit pentru 40% dintre companiile din România.
Radiografia sectoarelor: Cine rezistă și cine suferă cel mai mult
Tabloul economic nu este însă complet negru. Există nuanțe. Comerțul și Industria par să fie sectoarele cele mai echilibrate, reușind să navigheze apele tulburi cu mai mult succes. La polul opus, Construcțiile și Transporturile rămân precaute. IT-ul și Agricultura sunt lovite de un pesimism accentuat. Sectorul IT, odată vedeta economiei, resimte din plin impactul inteligenței artificiale și al schimbărilor fiscale, la care se adaugă o scădere a investițiilor în start-up-uri.
Serviciile se confruntă cu o provocare clasică: în vremuri de criză, companiile taie primele bugetele considerate neesențiale. Totuși, potențialul de creștere rămâne, tocmai pentru că piața din România este încă insuficient dezvoltată. Energia, pe de altă parte, are un potențial uriaș în contextul geopolitic actual, dar riscă să rateze oportunități din cauza lipsei de sprijin instituțional.
O creștere a PIB-ului „ușor artificială”? Ce spun managerii
Managerii români se uită cu scepticism la cifrele macroeconomice. Chiar dacă se estimează o creștere a Produsului Intern Brut, mulți se întreabă cât de sănătoasă este aceasta. Ciprian Harabagiu, de la Decalex, crede că „PIB-ul va crește, oarecum ușor artificial, prin creșterea valorii pe care o cerem pe lucruri și, bine, mai creștem și pe anumite sectoare precum energia. OK, PIB-ul va crește, dar nu știu cât de profitabil va fi, nu știm cum vom sta cu deficitul.”
Acest pesimism generalizat dispare, însă, când discuția ajunge la propria afacere. Aici, antreprenorii au sentimentul că pot controla situația. Că depinde de ei să facă diferența și să găsească o strategie câștigătoare. Este singura zonă unde optimismul nu a dispărut complet.
Frica de taxe depășește instabilitatea politică
Care sunt cele mai mari temeri ale companiilor? Scăderea vânzărilor, a clienților și a comenzilor rămâne principala îngrijorare pentru 43% dintre respondenți. Marea schimbare apare însă pe locurile următoare. Instabilitatea economică și politică, o temă constantă în anii trecuți, scade dramatic în clasament, fiind menționată de doar 12% dintre manageri.
În locul ei a urcat, cu viteză, o altă spaimă. Una mult mai concretă.
Majorarea taxelor și impozitelor a devenit o preocupare majoră pentru 22% dintre antreprenori, o creștere vizibilă față de perioadele anterioare. Frica de biruri mai mari, combinată cu accesul mai greu la finanțare (o problemă pentru 16%), conturează un peisaj în care companiile se simt strânse din toate părțile: mai puțini clienți, costuri mai mari și un stat mai avid după bani.
Sursa: HotNews
