Furtuna care a lovit Bucureștiul în noaptea de marți spre miercuri a lăsat în urmă un peisaj dezolant, cu aproximativ 1.000 de copaci puși la pământ. Bilanțul oficial arată dimensiunea pagubelor. Pompierii au avut 1.408 de intervenții, dintre care îndepărtarea a 779 de copaci căzuți, 34 de stâlpi, 30 de elemente de acoperiș și 27 de elemente de construcție. Au fost raportate 190 de inundații de subsoluri, 224 de inundații în case, 46 de inundații de curți și 78 de inundații pe străzi. Cifrele brute indică 450 de autoturisme și 66 de imobile afectate direct. În județul Ilfov, pompierii au bifat 251 de intervenții, alți 32 de copaci s-au prăbușit, iar 125 de case au fost inundate.
Cifrele dezastrului si radacinile problemei
Dar de ce cad atât de mulți pomi la prima rafală mai puternică? Diana Culescu, vicepreședintă a Asociației Peisagiștilor din România, filiala București, oferă un răspuns clar.
„În primul rând, furtunile sunt fenomene meteo extreme și este normal ca, în astfel de situații, să cadă arbori. Așa cum, în mod obișnuit, nu cad acoperișuri, dar la furtuni vedem multe astfel de cazuri, la fel este și cu arborii. De regulă nu se inundă metroul, însă acum s-a inundat. În cazul arborilor, mai ales, vorbim despre ființe vii. Principalul motiv pentru care cad atât de mulți este însă gestionarea lor inadecvată. De exemplu, chiar astăzi am fotografiat pe cineva care, cel mai probabil, era de la administrația publică și inventaria un arbore căzut. Arborele respectiv era însă uscat de câțiva ani buni și nimeni nu a făcut absolut nimic să îl îndepărteze. Este chiar lângă Palatul Parlamentului”, a declarat specialista.
Cum taie parcarile viata arborilor
Peisagista atrage atenția asupra modului în care se fac lucrările edilitare. Așa cum a relatat Adevarul într-o analiză publicată recent, spațiul necesar al plantelor din mediul urban este ignorat sistematic. pe Calea Victoriei, arborii au fost plantați în gropi minuscule de aproximativ 80 pe 80 de centimetri.
„Dacă vă uitați, de exemplu, pe Calea Victoriei, s-au rupt foarte multe crengi din arborii plantați acolo, pentru că acești arbori sunt forme conduse, adică forma lor este obținută artificial prin tăieri care creează puncte de rupere. Aproape toți sunt afectați în prezent, fie li s-au rupt crengile, fie s-au desprins cu totul. În plus, nici nu prea au unde să își dezvolte rădăcinile, pentru că au fost plantați în gropi de aproximativ 80 pe 80 de centimetri”, a explicat peisagista.
Iar lucrurile stau chiar mai rău când vine vorba de parcări și rețele subterane. Cea mai mare parte a rădăcinilor se dezvoltă în primii 50 de centimetri de sol. O structură rutieră coboară la peste 80 de centimetri adâncime.
„Și carosabilul, și faptul că se introduc rețele în subteran fără să se țină cont că acolo există rădăcini afectează foarte mult arborii. De multe ori lucrările sunt făcute fără nicio preocupare pentru sistemul radicular. Odată li se taie rădăcinile dinspre carosabil, apoi și dinspre trotuar. În final, arborii practic rămân fără rădăcini și este normal să se desprindă și să cadă. La fel se întâmplă și atunci când se amenajează locuri de parcare între copaci. Pentru a face aceste locuri de parcare trebuie, de fapt, tăiate rădăcinile arborilor. Majoritatea rădăcinilor se află în primii 50 de centimetri de sol, cel mult până la un metru adâncime, pentru că mai jos nu mai găsesc condițiile necesare. În schimb, o structură rutieră are, în general, o adâncime de minimum 80 de centimetri. Asta înseamnă că, practic, sunt tăiate toate rădăcinile pentru realizarea locurilor de parcare. Greutatea mașinilor contează doar atunci când acestea sunt parcate direct pe sol. În acel caz, solul se tasează, iar rădăcinile nu mai pot prelua resursele necesare și mor”, a detaliat Diana Culescu.
Trunchiul gol nu este adevaratul pericol
Mulți bucureșteni se sperie când văd copaci scorburoși. Numai că, din punct de vedere biologic, situația e diferită.
„Faptul că un arbore este gol pe interior nu reprezintă neapărat o problemă. Din contră, astfel de arbori sunt adesea mai flexibili. Este o adaptare care a apărut în sute de milioane de ani de evoluție. Dacă vă uitați atent, veți observa că acești arbori nu se rup din mijlocul trunchiului, ci aproape întotdeauna se desprind de la rădăcină sau li se rupe o ramură. Punctele de cedare sunt, de regulă, previzibile. În momentul în care rădăcinile au fost tăiate, este firesc ca arborele să se desprindă de sol”, a precizat reprezentanta asociației.
Administrațiile locale dețin echipamente scumpe (cum sunt tomografele pentru arbori), dar lipsa personalului calificat le face inutile.
„Autoritățile locale au mijloace pentru evaluarea arborilor, însă folosirea acestora costă și, de multe ori, nu sunt utilizate. În plus, echipamentele trebuie operate de persoane competente. De exemplu, poți avea un tomograf pentru arbori, dar dacă nu știi să interpretezi rezultatele, nu te ajută cu nimic. În administrația publică există impresia că tomografia poate spune dacă un arbore este viu sau mort. În realitate, tomografia arată dacă trunchiul poate susține coroana, însă nu poate spune dacă rădăcinile sunt rupte”, a punctat experta, dând exemplul recent de pe bulevardul Ion Mihalache.
„Uitați-vă, de exemplu, pe bulevardul Ion Mihalache, unde acum se montează stâlpi noi. Au fost tăiate rădăcinile mai multor arbori și aceștia vor cădea în viitor”, a avertizat ea.
Registrul Verde lipseste de 20 de ani
V-ați gândit vreodată cum ține Primăria Capitalei evidența acestor plante urbane?
Ei bine, nu o ține. Legea impune un Registru Verde încă din anul 2007.
„Dacă am avea Registrul Verde, așa cum prevede legea încă din 2007, am putea urmări toate aceste lucruri. Primăria Municipiului București a plătit aproximativ două milioane de euro fără să aibă un Registru Verde funcțional, iar din 2020 tot încearcă să îl realizeze fără succes. Au existat licitații, au fost anunțuri, după care procedurile au fost anulate. Se vorbește despre acest registru de aproape 20 de ani și încă nu există. Dacă Registrul Verde ar funcționa, atunci când se fac săpături pe o stradă s-ar putea nota cine le-a executat. Dacă ulterior încep să cadă arbori, am putea verifica dacă nu cumva rădăcinile au fost afectate de acele lucrări”, a subliniat Diana Culescu.
Până la urmă, toaletările făcute la întâmplare mai mult strică.
„Pe termen scurt, principala măsură ar fi realizarea efectivă a Registrului Verde. Acolo ar putea fi introduse toate datele despre arbori și despre intervențiile făcute asupra lor. Acest lucru este mult mai util decât să aduci echipe cu drujbe care taie din coroana unui arbore. Dacă rădăcinile au fost tăiate, simpla toaletare nu rezolvă problema. Arborele tot se va răsturna la următoarea furtună. De altfel, veți observa că majoritatea arborilor afectați au fost și toaletați. Problema este că toaletarea poate face coroana chiar mai grea, pentru că stimulează creșteri foarte viguroase”, a explicat specialista.
Și totuși, cine supraveghează zecile de șantiere din Capitală?
„În teorie, asemenea intervenții ar trebui supravegheate de specialiști. Pe hârtie există, însă dacă sunt, de exemplu, 15 firme care lucrează simultan în București, ar fi nevoie de cel puțin 15 specialiști care să urmărească permanent lucrările. Problema este că nu avem date. Iar atât timp cât nu avem date, lucrurile vor continua la fel”, a adăugat ea.
Arborii uscati aduc riscul maxim
Cert e că adevăratul pericol vine de la exemplarele complet moarte, lăsate pe domeniul public de autorități.
„Toaletările se fac, de regulă, la arbori verzi, nu la arborii uscați. Arborii uscați sunt mult mai periculoși, pentru că lemnul poate ceda imprevizibil și poate proiecta bucăți de lemn. Acestea sunt cunoscute în domeniu sub denumirea de «widow makers», adică «făcători de văduve». Tocmai de aceea, dacă echipele nu sunt suficient de bine pregătite, nu sunt trimise să intervină la arborii cu adevărat periculoși”, a avertizat peisagista referitor la copacul căzut lângă Palatul Parlamentului (care nu mai avea scoarță de cel puțin doi ani).
„Persoana pe care am fotografiat-o astăzi analiza un arbore căzut care era uscat de ani de zile. Nu mai avea nici măcar scoarță, ceea ce înseamnă că era mort de cel puțin doi ani. O să verific și pe Google Maps, dar sunt convins că era acolo de foarte mult timp. Dacă acel arbore ar fi fost inclus într-un Registru Verde funcțional, administrația ar fi știut din timp că trebuie alocat buget pentru îndepărtarea lui”, a susținut ea.
„În timp, aceste lucruri se vor schimba și pentru că vor interveni companiile de asigurări. Când acestea plătesc despăgubiri pentru mașini sau case avariate de arbori, încep să analizeze cauzele și pun presiune pentru schimbarea regulilor. Cum fenomenele meteo extreme devin tot mai frecvente, este probabil să vedem astfel de schimbări și la noi”, a mai spus Diana Culescu.
În județul Ilfov, echipajele de intervenție continuă să evalueze pagubele la cele 125 de locuințe inundate de viituri.
