Războiul din Orientul Mijlociu e mai mult decât o știre de la mii de kilometri distanță. Pentru România, este un șoc economic direct, iar țara noastră este a doua cea mai sensibilă economie din regiune la scumpirea petrolului, după Turcia. O creștere de 10% a prețului barilului se traduce instant într-un plus de 0,5 puncte procentuale la inflație, arată o analiză ING. Consecințele se văd deja și se vor simți în lanț, de la prețul afișat la pompă și coșul de cumpărături, până la ratele la bancă și zborurile anulate. Trei sectoare sunt în prima linie a acestui conflict economic.
Energia: Șocul la pompă e doar începutul
Loviturile militare coordonate ale SUA și Israelului asupra Iranului, începute pe 28 februarie, au aruncat în aer piețele energetice. Prețul petrolului Brent, standardul internațional, a sărit cu 9% în doar câteva zile, ajungând la aproape 80 de dolari pe baril. Cel american, WTI, a urcat cu 8,6%. Motivul? Teama că Strâmtoarea Ormuz, un culoar maritim vital prin care trece o cincime din petrolul mondial, ar putea fi blocată. Deja, asiguratorii au anulat polițele pentru navele care tranzitează zona, iar tancurile petroliere se aglomerează la intrare, așteptând, conform datelor de monitorizare maritimă.
Analiștii de la Rystad Energy vorbesc despre „oprirea efectivă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, împiedicând 15 milioane de barili de țiței pe zi să ajungă pe piețe”. Scenariile economiștilor ING variază. Într-un conflict scurt, de câteva zile, am putea vedea o revenire a prețurilor. Dar președintele american Donald Trump a avertizat deja că războiul ar putea dura „până la patru sau cinci săptămâni”. Într-un astfel de scenariu prelungit, prețul petrolului ar putea urca spre 100-140 de dolari pe baril. La București, oficialii încearcă să calmeze spiritele. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dat asigurări că aprovizionarea cu combustibil din Arabia Saudită nu este oprită și că „aducem inclusiv din Norvegia”. În același timp, Consiliul Concurenței, prin vocea președintelui Bogdan Chirițoiu, a anunțat că monitorizează piața pentru a preveni „creșteri nejustificate de preț”.
Problema nu se oprește la petrol. Prin aceeași strâmtoare trec și 22% din livrările globale de gaz natural lichefiat (LNG), în special din Qatar. O întrerupere prelungită ar putea duce prețul gazului în Europa (indicele TTF) la 80-100 de euro/MWh, readucând în discuție criza energetică din 2022-2023.
Finanțe: Adio, rate mai mici. Bun venit, inflație
Impactul cel mai perfid al conflictului se va simți în buzunarele tuturor românilor, chiar și a celor care nu au mașină. Scumpirea energiei alimentează direct inflația. Un consultant fiscal avertiza încă de la primele ore ale conflictului că majorarea costurilor cu carburanții „se vor vedea direct la raft” în prețul alimentelor de bază.
Aici intervine Banca Națională a României. Potrivit analizei ING, scenariul unei tăieri a dobânzii de referință în luna mai, așteptată de toată piața pentru a ieftini creditele, „este în risc, în funcție de durata conflictului SUA-Iran”. Cu alte cuvinte, speranța românilor cu credite legate de ROBOR și IRCC pentru rate mai mici se amână pe termen nedefinit. BNR, la fel ca Banca Centrală Europeană, se află într-o dilemă imposibilă: să crească dobânzile pentru a tempera noua explozie inflaționistă, riscând să frâneze și mai mult o economie fragilă, sau să le scadă pentru a stimula creșterea, riscând o inflație scăpată de sub control. Potrivit unui raport anterior al BCE, o creștere de 14% a prețului petrolului poate adăuga 0,5 puncte la inflație, dar poate tăia 0,1 puncte din creșterea economică.
„Este de așteptat ca băncile centrale să prefere să aștepte mai multă claritate, iar orice decizie imediată privind reducerea dobânzilor să fie amânată”, notează analiștii ING.
Pe piețele valutare, dolarul american este marele câștigător, fiind considerat o monedă de refugiu. Asta pune presiune suplimentară pe monedele din regiune, inclusiv pe leu, ceea ce ar putea scumpi și mai mult importurile.
Transport și Turism: Haos în aer, blocaje pe mare
Efectele în sectorul transporturilor au fost imediate și vizibile. Peste 300 de români, inclusiv 28 de elevi blocați în Dubai, au fost repatriați cu zboruri speciale TAROM. Compania Națională Aeroporturi București a anunțat anularea a 28 de zboruri într-o singură zi către și dinspre destinații precum Israel, Dubai, Bahrain, Qatar și Iordania. Este cel mai grav haos aerian de la pandemia de Covid-19, cu mii de zboruri anulate la nivel global și sute de mii de pasageri blocați.
Închiderea spațiului aerian din Golf perturbă principalele coridoare de zbor între Europa și Asia, ceea ce înseamnă rute mai lungi, costuri mai mari pentru companiile aeriene și, în final, bilete de avion mai scumpe. Pe fondul crizei, o companie de asigurări, Colonnade Insurance, a anunțat că va extinde automat și gratuit cu 7 zile polițele de călătorie pentru românii care nu s-au putut întoarce acasă.
Pe mare, situația este la fel de tensionată. Chiar dacă o blocadă militară totală a Strâmtorii Ormuz nu s-a produs, efectul economic este similar. Fără asigurare, nicio companie de transport maritim nu se riscă să intre în zonă. Această blocare a logisticii nu afectează doar transportul de energie, ci și pe cel de mărfuri, adăugând o nouă presiune pe lanțurile globale de aprovizionare, deja fragmentate de pandemie și de războiul din Ucraina.
Analiștii de la Atlantic Council subliniază că amenințarea principală nu este șocul inițial al prețurilor, pe care piețele îl pot absorbi, ci durata blocajului. Cheia stă în răspunsul la o singură întrebare: traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz se va relua în câteva zile sau va rămâne suspendat pentru luni de zile? De acest răspuns depinde dacă economia României va trece printr-o turbulență scurtă sau va intra într-o criză economică de durată.
