Premierul Ilie Bolojan a declanșat un conflict deschis la vârful politicii românești, după ce a anunțat intenția de a reevalua sau chiar închide proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Decizia, comunicată deja partenerilor americani, pune sub semnul întrebării o investiție strategică majoră și provoacă reacții dure din partea liderilor PSD și PNL.
Costuri mari și informarea americanilor
Disputa a pornit de la declarațiile șefului Guvernului, care a pus sub semnul întrebării rentabilitatea investiției. Bolojan a explicat clar de ce ezită să meargă mai departe cu planul actual. „avem un teren achiziţionat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulţi angajaţi care au tocat destul de mulţi bani şi avem un studiu de fezabilitate”, a declarat premierul.
Și problema financiară nu se oprește aici. Pentru ca centrala să devină realitate, ar fi nevoie de „câteva miliarde de euro”, resurse care momentan lipsesc. Mai grav pentru bugetul statului, analiza economică arată că energia produsă ar putea avea un preț „mai mare decât cel de piață”.
Numai că premierul a făcut deja un pas diplomatic major. El a notificat oficial Ambasada SUA în legătură cu reevaluarea. „Mie mi s-a părut responsabil că, dacă-ți respecți partenerii, să-i informezi, așa cum am făcut eu cu Ambasada Statelor Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să analizăm cât se poate de atent”, a explicat Ilie Bolojan.
El a insistat pe ideea de transparență totală în relația cu aliații. Potrivit premierului, „un proiect cu probleme de fezabilitate nu ar trebui promovat ca certitudine pe agenda bilaterală, întrucât acest lucru poate afecta încrederea între parteneri”.
Reacția PSD și cererea lui Grindeanu
Așa cum arată o analiză publicată recent de Adevarul, demersul a scos discuția din zona tehnică direct în ringul politic. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a intervenit dur și a cerut de urgență date de la Nuclearelectrica pentru a avea „o imagine la zi a proiectului”.
Liderul social-democrat nu s-a ferit de cuvinte grele. „Ceea ce face premierul demis Ilie Boloja (…) este să slăbească companii si strategice ale statului român. Iar, dacă vorbim de proiectul de la Doiceşti, în acest moment vorbim de un proiect strategic al României, care face parte ca şi componentă importantă din parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii, iar luările de poziţie ale primului ministru în niciun caz nu se înscriu în linia dată de Constituţie”, a tunat Grindeanu din Parlament.
Iar lucrurile nu se opresc la un simplu reproș. Liderul PSD cere continuarea imediată a lucrărilor. „În niciun caz proiecte de acest tip nu pot fi aruncate la coş, aşa, printr-o declaraţie scurtă a unui prim-ministru demis, pentru că aici vorbim de proiecte care, ce să vezi, au fost puse în mişcare de foști miniștri PNL, acele sume de bani de care tot vorbeşte domnul prim-ministru, care sunt parte componentă până la urmă a acestui proiect, au fost plătite de miniştri PNL, dar asta nu înseamnă că acest proiect trebuie să se oprească. Din contră, acest proiect, fiind parte a acestui parteneriat strategic, trebuie să continue”, a adăugat el.
Liberalii invocă securitatea regională
Ce înseamnă asta concret pentru poziția externă a României? Vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, vede în centrala SMR „nava-amiral a parteneriatului civil-nuclear româno-american”. El avertizează că blocajul actual riscă să provoace „o undă de șoc în relația diplomatică”.
Să fim serioși, competiția pentru investiții în regiune este acerbă. „Polonia tocmai a consolidat masiv un parteneriat cu SUA pentru construcția primei lor centrale nucleare. Dar Varșovia livrează, Bucureștiul trage frâna de mână”, a punctat Rareș Bogdan.
Din aceeași tabără, ministrul Bogdan Ivan a criticat decizia șefului de Guvern. El susține că Doicești și Cernavodă reprezintă „un singur domeniu clar și palpabil care leagă România de SUA în energie”. Nemulțumirea sa este evidentă: „premierul demis vrea să blocheze și acest singur cap de pod pe care da, puteam construi împreună”.
Dincolo de dispute, tehnologia rămâne extrem de scumpă și complexă. „un proiect de energie nucleară nu e un drum comunal sau un cămin cultural. Este una dintre cele mai sofisticate tehnologii din toate timpurile”, a explicat Ivan. El a amintit că o astfel de investiție garantează un „factor de capacitate de peste 95%, constant”.
Mai mult, ministrul susține că totul a fost verificat la sânge. „proiectul SMR de la Doicești a fost auditat, inclusiv de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică prin misiuni succesive care au validat și amplasamentul și tehnologia”, a subliniat el, concluzionând că „România poate aștepta din nou sau poate lua leadership-ul în producția de energie nucleară”.
Miza uriașă și calendarul lucrărilor
Cert e că proiectul (inițiat în 2022) nu este doar o schiță pe hârtie. Autoritățile estimează crearea a 4.000 de locuri de muncă pe perioada dezvoltării. Vorbim despre 200 de posturi permanente, 1.500 în construcție și 2.300 în producția de componente și asamblare.
Documentele oficiale arată clar obiectivul asumat de statul român. Prin această centrală, „România își propune să se poziționeze pe harta internațională a industriei nucleare, prin dezvoltarea lanțului de aprovizionare și transfer de know-how, într-un context global în care reactoarele modulare sunt promovate ca soluții pentru tranziția energetică și securitatea energetic”.
Studiile de fezabilitate au fost efectuate în anii 2023 și 2025, iar decizia finală de investiție a fost deja luată în februarie 2026. Conform graficului de implementare, începerea lucrărilor pe amplasament este estimată după anul 2027, urmând ca operarea efectivă a centralei să fie posibilă abia în perioada 2033, 2034.
