Asociația Română a Băncilor (ARB) a transmis un comunicat ferm ca răspuns la investigația Consiliului Concurenței privind o posibilă manipulare a indicelui ROBOR (indicele care influențează direct ratele multor români). Bancherii susțin că respectă legislația națională și au o conduită conformă normelor de concurență, exprimându-și încrederea că ancheta va confirma acest lucru.
„Nu am făcut nimic ilegal”
Primul și cel mai important mesaj al bancherilor este că totul s-a desfășurat conform regulilor. Aceștia subliniază că Banca Națională a României are rol de organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare, conform Normei 4/1995. Iar BNR dispune, potrivit Regulamentului UE nr. 596/2014, de toate pârghiile necesare pentru a preveni manipularea indicilor de referință. ARB susține că nu deține informații ca băncile să fi fost sancționate pentru modul în care au cotat sau ca BNR să se fi sesizat în acest context. „Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităților va confirma că băncile au acționat în permanență cu bună-credință, în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil, precum și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente”, transmite ARB.
Creșteri globale, nu conspirații locale
Bancherii argumentează că majorarea dobânzilor din 2022 nu este un fenomen local. Cum vine asta? Ei bine, creșterea a fost generalizată la nivel mondial și a fost influențată de factori macroeconomici clari: inflația record de după pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina. În România, rata inflației a atins un vârf de 16,8% în noiembrie 2022. Ca răspuns, BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de politică monetară de 8 ori în cursul anului 2022, ducând-o de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul lui 2022. Similitudinea cotațiilor între bănci, spun ei, nu reprezintă o înțelegere, ci o reacție normală a unor jucători care funcționează sub aceleași presiuni de piață.
O reacție normală la presiunile pieței, susțin bancherii.
Avertismentul băncilor: „Atenție ce vorbiți în public”
ARB trage un semnal de alarmă serios cu privire la impactul pe care acuzațiile, chiar și nedovedite, îl pot avea asupra pieței. Dar ce se poate întâmpla, pe bune, dacă se vorbește prea mult? Potrivit asociației, astfel de discuții pot declanșa șocuri operaționale, juridice, de finanțare și reputaționale, afectând stabilitatea financiară. Mai mult, ar putea duce la pierderea de reprezentativitate sau chiar la un blocaj al cotării ROBOR, cu impact direct asupra statului, companiilor și populației.
„În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipate pot genera efecte care depășesc cadrul investigației și influențează negativ funcționarea pieței și percepția publică. Este esențial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare și responsabilitate. Protejarea funcționării neîntrerupte și a reprezentativității indicelui ROBOR nu reprezintă doar o abordare tehnică, ci este imperativă pentru asigurarea stabilității financiare”, se arată în comunicat.
O investigație similară, fără rezultat în 2008
Numai că nu este pentru prima dată când băncile sunt investigate pe această temă. În anul 2008, Consiliul Concurenței a mai declanșat o anchetă similară asupra instituțiilor de credit privind stabilirea ROBOR. Asociația Română a Băncilor precizează că nu are cunoștință să fi fost sesizate atunci deficiențe de natură concurențială, iar regulile de funcționare și platformele utilizate nu au suferit modificări semnificative de atunci.
Asociația Română a Băncilor își oferă suportul tehnic pentru clarificarea oricăror aspecte, dar subliniază că evoluția indicelui ROBOR este determinată de fundamentele pieței monetare, nu de acorduri între bănci.
