Retailul alimentar din România a ajuns într-un punct critic: jucătorii cu capital românesc aproape că au dispărut, lăsând loc marilor grupuri internaționale. O analiză realizată de Big Read by Termene arată că dintr-o piață estimată la 150 de miliarde de lei în 2024, doar aproximativ 2% mai este acoperit de retaileri români, restul fiind dominat de multinaționale.
Ultimul deceniu a adus o consolidare agresivă în piață, prin care lanțurile internaționale au preluat sau eliminat competiția locală. Marile grupuri au acționat coordonat, blocând spațiile comerciale din zonele centrale și impunând standarde de achiziție și logistică imposibil de egalat de firmele autohtone.
De la Artima, cumpărată de Carrefour încă din 2007, până la falimente răsunătoare precum Minimax Discount și Mic.Ro, care au lăsat pierderi de peste 125 milioane lei, procesul a împins retailerii români către periferia pieței. Printre rețelele dispărute sau marginalizate se numără nume cunoscute precum Succes, Nic, Ethos, Albinuța, Pic sau Zanfir.
Cazul Remarkt Magazine, format din unitățile Real rămase în afara tranzacțiilor Auchan, este grăitor: ani de zile a oscilat între pierderi și profituri mici, nereușind să devină un jucător relevant.
Astăzi, doar câțiva retaileri români au reușit să se mențină pe linia de plutire. La Cocoș (1,17 mld. lei cifră de afaceri), Unicarm Supermarket (811 mil. lei), Annabella (683 mil. lei) și Diana (468 mil. lei) însumează împreună abia 3 miliarde lei, adică mai puțin de o cincime din veniturile Profi și doar 2% din piața totală.
În contrast, liderii globali domină autoritar. Kaufland și Lidl, aparținând grupului german Schwarz, dețin împreună aproape 29% din piață, iar alături de Ahold/Profi, Carrefour, Metro și Rewe, cota cumulată depășește 85%. Forța lor vine din accesul la capital ieftin, logistică integrată, branduri proprii puternice, sisteme IT avansate pentru pricing dinamic și o disciplină operațională care reduce costurile și fidelizează clienții.
În fața acestei „mașinării” bine unse, un retailer român fără resurse comparabile cumpără mai scump, vinde mai puțin diversificat și plătește scump orice greșeală.
Totuși, există segmente unde firmele românești pot rezista. Nișele de proximitate – magazine de cartier, brutării, măcelării sau unități tip ready-to-eat – au potențial de creștere datorită legăturii directe cu comunitatea. Modelele de tip hard-discount local și integrarea pe verticală, așa cum practică Unicarm sau Diana, pot oferi avantaje competitive.
Un alt pas esențial ar fi formarea de alianțe de achiziții și IT, care să permită accesul la prețuri și tehnologii comparabile cu ale marilor lanțuri. Accesul la finanțare, guvernanța profesionistă și digitalizarea operațiunilor devin, la rândul lor, factori decisivi pentru a limita pierderile și a optimiza rotația stocurilor.
Potrivit analizei, viitorul pe următorii 3–5 ani depinde de capacitatea retailerilor locali de a se organiza în platforme comune și de a-și defini nișe clare, bazate pe calitate și servicii, nu doar pe preț.
Fără alianțe și investiții în tehnologie, ponderea de 2% va rămâne plafonul maxim. Dar cu strategie și disciplină, cota autohtonă ar putea crește treptat la 4–5%, suficient cât să ofere consumatorilor o alternativă reală într-o piață dominată de multinaționale, unde cerințele de bază sunt aceleași: prețuri accesibile, prospețime și încredere, conchide Big Read by Termene.
Sursa: financiarul.ro
