O familie din comuna Crizbav, județul Brașov, a transformat o afacere de nișă într-un succes internațional după 20 de ani de muncă și investiții. Melcii procesați aici ajung pe mesele din Franța și Italia, în timp ce pe piața locală o caserolă cu 24 de bucăți se vinde cu 119 lei. Anual, fabrica procesează sute de tone de melci.
O muncă de 20 de ani
Totul a pornit de la o idee a părinților, care au pus bazele afacerii cu ajutor european. „Povestea noastră a început acum 20 de ani când părinții mei şi ai fratelui meu au înfiinţat prima hală cu fonduri europene”, povestește Ruxandra Ilies. Drumul nu a fost deloc ușor, fiind presărat cu multe încercări și eșecuri, dar familia a perseverat.
Experiența a fost acumulată „cu multă muncă, pierderi şi îndârjire”.
Iar Ruxandra Ilies recunoaște că nu oricine se poate apuca de așa ceva. „Este o afacere de nişă în care noi credem, dar nu oricine o poate face. Când au început părinții noştri nu aveau prea multe informații, dar s-au documentat, au studiat, au experimentat începând din grădina casei până pe câteva zeci de metri pătrați. Adică ne-am facut fermă proprie, am încercat să-i creştem în sistem ecologic.”
Provocarea melcilor „evadați”
Primele lecții despre creșterea melcilor au venit de la o cooperativă agricolă din Teliu, înființată de un american. Numai că modelul propus de acesta nu s-a potrivit deloc cu realitatea din România.
Astfel, „În această cooperativă au fost foarte mulți fermieri care şi-au înființat ferme de melci, doar că metoda nu era adecvată pentru climatul pe care îl avem noi în România. Iar melcii nu cresc în captivitate, a trebuit să treacă cam 15 ani să ne dăm seama de acest aspect”, explică antreprenoarea.
Creșterea lor în ferme necesită „un sistem controlat închis, foarte bine pus la punct, din punct de vedere al temperaturii, al pH-ului, al hranei”. Pe bune, provocările au fost uriașe, mai ales cu tendința melcilor de a evada.
„Sunt foarte multe aspecte şi este foarte greu să-i crești pe fermă. Noi am trecut şi prin aceste etape, am avut ferme foarte multe, am avut chiar şi sistem de împrejmuire electric, ca să nu fugă melcii, ca să vă închipuiți că peste noapte dacă ploua torențial, ei și cu acest sistem fugeau şi erau la kilometri între ei și celelalte terenuri ale noastre”, își amintește Ruxandra Ilies.
Sute de tone pentru Franța și Italia
În cele din urmă, familia s-a reorientat și a început să colecteze melci din fauna spontană a României, concentrându-se pe procesare și export. Fabrica din Brașov procesează acum între 300 și 400 de tone de melci vii în fiecare an, care ajung în special în Franța și Italia.
Dar nu oricum.
Standardele de calitate sunt extrem de stricte, mai ales pentru piețele externe.
„Avem standarde de calitate, de trasabilitate, facem analize, atât microbiologice cât şi de toxicitate, metale grele, radioactivitate. Nu putem trimite aşa oricum un astfel de produs, mai ales când vine vorba de Franţa, Italia”, subliniază Ruxandra Ilies.
Pariul pieței din România
Deși afacerea merge excelent la export, marea provocare rămâne piața internă. Pentru a-i convinge pe români, familia a lansat un magazin online (Natural Helix), unde produsele sunt disponibile la prețuri competitive. O caserolă cu 24 de bucăți costă 119 lei, iar o pungă cu 60 de bucăți ajunge la 249 de lei.
În explicaţiile sale, „Noi am lansat acest magazin online pe România, Natural Helix pentru a putea promova produsul şi pe piaţa românească, pentru că semenii noştri nu cunosc, în primul rând, beneficiile consumului acestei căni, faptul că ea se găseşte din abundență în mod natural în ţara noastră. Este o resursă care ar trebui redescoperită”, spune antreprenoarea.
V-ați gândit vreodată la beneficiile cărnii de melc? Concret, aceasta conține „aminoacizi esențiali organismului, foarte multe minerale si vitamine, colagen.”
Percepția rămâne însă un obstacol. „Noi vrem să convingem oamenii să prindă un pic de curaj că oarecum poporul nostru nu avea acest principiu de a mânca melci ușor. Lumea îl asociază cu acel animal care este mazgos. E vorba a prinde curaj, de a încerca de a gusta o carne în primul rând, care este foarte gustoasă.”
Planurile de viitor nu se opresc aici. Familia Ilies investește în cercetare pentru a valorifica deșeurile din procesare, transformându-le în biofertilizatori și produse cosmetice, iar fabrica din Crizbav este alimentată cu energie de la panouri solare. Obiectivul principal rămâne însă același: „Cel mai mult ne dorim să convingem şi românii să mănânce cât mai des posibil melci.”
