Cum decodifică tehnologia gândurile noastre. O descoperire incredibilă!

De-a lungul decadelor, visul oamenilor de știință a fost să redea vocea celor care nu pot vorbi, precum pacienții cu scleroză laterală amiotrofică sau victimele unui AVC. Ideea de bază: dacă mușchii nu mai pot produce vorbire, creierul ar putea fi „citit” direct.

Un studiu recent, publicat în Cell, arată că sistemul dezvoltat la UC Davis Health poate recunoaște semnale cerebrale și le poate transforma în cuvinte cu o precizie de peste 97%. În premieră, tehnologia a reușit să „ghicească” inclusiv cuvinte gândite, fără intenția de a fi rostite. Activitatea neuronală asociată gândirii produce tipare similare, doar mai slabe, cu cele generate de încercarea de a vorbi.

După sesiuni de antrenament, computerul a reușit să decodifice propoziții întregi doar pe baza gândurilor voluntarilor. Această reușită ar putea ajuta pacienții care obosesc încercând să articuleze cuvinte, dar ridică și dileme: dacă tehnologia poate accesa vocea interioară, cum se limitează accesul doar la ceea ce pacientul dorește să comunice?

Rezultatele obținute sunt spectaculoase, dar nu lipsesc controversele. Christian Herff, neurocercetător la Universitatea Maastricht, subliniază că tehnologia nu este doar un pas tehnologic, ci și o fereastră spre misterul limbajului. Însă experimentul arată și un risc: uneori, sistemul a detectat cuvinte care nu erau menite să fie rostite, decodând gânduri spontane.

Pentru a preveni astfel de situații, cercetătorii au propus utilizarea unei „parole mentale”, o frază neobișnuită care activează decodarea. Un participant a reușit să folosească expresia „Chitty Chitty Bang Bang” cu o acuratețe de 98,75%, ceea ce ar putea oferi utilizatorului control deplin asupra momentului în care gândurile îi sunt interpretate. Totuși, specialiștii rămân sceptici că spontaneitatea gândurilor, adesea fragmentară, poate fi decodificată pe scară largă.

Studiile arată că limbajul și gândirea sunt strâns interconectate. Cercetările conduse de Dr. Erin Kunz la Universitatea Stanford au demonstrat că imaginarea unui cuvânt produce tipare neuronale similare cu rostirea lui, ceea ce explică de ce decodarea gândurilor devine posibilă.

Un pacient diagnosticat cu SLA a reușit deja să „vorbească” prin intermediul sistemului, să își modifice intonația și chiar să cânte melodii simple. Această tehnologie ar putea transforma radical viața celor afectați de pierderea vocii. Însă, pentru a fi implementată la scară largă, este nevoie de reguli clare privind protecția confidențialității mentale.

Reușita aduce nu doar speranță pentru milioane de oameni, ci și responsabilitatea de a reglementa modul în care astfel de sisteme sunt utilizate. Dacă tehnologia va fi perfecționată, viitorul comunicării ar putea fi rescris, dar doar cu garanții ferme că gândurile nu devin un teren accesibil oricui.

Sursa: financiarul.ro