Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, trage un semnal de alarmă serios privind costurile la care se împrumută statul român. Dobânda pentru titlurile de stat pe 10 ani a sărit la 7,3%, o creștere rapidă de la 6,7% cât era la jumătatea lunii aprilie, pe fondul tensiunilor politice interne. instabilitatea ne costă deja.
Costul concret al instabilității
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul a explicat cum se traduce în cifre concrete actuala criză politică. Lucrurile nu arată deloc bine.
„Costul concret al instabilităţii, în dobânzi, datorie şi rating de ţară. Stabilitatea financiară este principala garanţie de care România are nevoie în acest moment. Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aproximativ 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepţiei mediilor investiţionale generată de tensiunile interne. Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanţării. O evoluţie recentă relevantă este cea a diferenţei între randamentele aferente maturităţii de 10 ani pentru titlurile de stat emise în moneda locală de Ungaria şi România: dacă la începutul anului România se situa sub Ungaria, acum plăteşte 120 puncte de bază (1,20%) peste Ungaria. România se împrumută practic mai scump decât Ungaria pe termen lung, investitorii cerând o dobândă mai mare pentru a compensa riscul perceput”, a explicat Nazare.
Cifrele sunt clare.
Iar comparația cu vecinii nu ne avantajează deloc. Faptul că am ajuns să plătim cu 1,20% mai mult decât Ungaria pentru împrumuturile pe termen lung arată o deteriorare rapidă a percepției investitorilor.
Pericolul unui rating de țară „Junk”
Dincolo de dobânzile în creștere, o altă amenințare majoră vine din partea agențiilor de rating, care, potrivit lui Nazare, urmăresc cu mare atenție evoluțiile de la București și cer claritate. Agențiile au avertizat deja că deteriorarea disciplinei fiscale și blocajele pot pune presiune pe ratingul suveran.
„O eventuală înrăutăţire a ratingului de ţară (trecerea la categoria Junk) ar avea consecinţe grave, însemnând costuri de finanţare vizibil mai mari, cerere redusă şi acces mai dificil la pieţele externe, o mare parte dintre investitorii instituţionali actuali fiind nevoiţi să nu mai cumpere titluri de stat româneşti şi chiar să îşi reducă expunerile pe România. În cea mai recentă discuţie cu reprezentanţii agenţiei Fitch, de ieri dimineaţă, am transmis clar că România îşi menţine angajamentul pentru consolidare fiscală şi reforme – însă toate acestea vor depinde în continuare de garanţiile de stabilitate pe care vom reuşi să le transmitem în extern”, a precizat ministrul.
Dar ce înseamnă, pe bune, un rating „junk”? Înseamnă costuri și mai mari la împrumuturi, acces mult mai greu la piețele externe și, poate cel mai grav, ar obliga o mare parte din investitorii actuali să-și vândă titlurile de stat românești și să plece.
Miliardele din PNRR, puse în pericol
Timpul nu este de partea noastră. Nazare a subliniat că instabilitatea nu e un concept abstract, ci se traduce direct în dobânzi mai mari și mai puțini bani pentru investiții, o problemă uriașă pentru o țară cu cel mai mare deficit din UE și o datorie publică ce a crescut de la 54,8% la 59,3% din PIB într-un singur an.
„În paralel, calendarul economic al României este critic. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR până la 31 august 2026, iar jaloane importante sunt încă neîndeplinite. Orice blocaj politic afectează direct capacitatea de a finaliza reforme şi de a securiza aceste fonduri. În ultimele luni, România a făcut paşi importanţi: am redus deficitul sub ţinta asumată, menţinând în acelaşi timp investiţiile publice la un nivel ridicat, cu o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi reducând costurile de finanţare. Aceste rezultate au fost câştigate cu mult efort şi pot fi rapid pierdute. În acest context, diferenţa esenţială nu este între majorităţi care se pot alia, ci între majorităţi care pot garanta. Economia are nevoie de continuitate, disciplină fiscală şi credibilitate – nu de blocaje”, a adăugat oficialul.
Practic, cele 10 miliarde de euro care mai trebuie atrase prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) până la 31 august 2026 depind direct de stabilitatea politică.
Acest avertisment al ministrului Finanțelor vine în contextul în care PSD și AUR urmează să depună marți, la Parlament, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit surselor politice, textul moțiunii este deja finalizat și a strâns peste 233 de semnături, incluzând parlamentari de la PSD, AUR, PACE Întâi România, S.O.S. România, POT și neafiliați.
